Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
Premierul kosovar se arată însă rezervat în privința mecanismelor și a calendarului de implementare.
Presa mai susține că acesta a lansat, în sârbă, urarea „viață lungă Rusiei”.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
Preşedintele Aleksandar Vucic susține că aceste presiuni sunt o consecință a „noului context geopolitic”, născut în urma invadării Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022.
Serbia a condamnat invadarea Ucrainei dar s-a abținut să impună sancțiuni Rusiei.
Belgradul a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, deși afirmă că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei.
Liderul lor, Milorad Dodik, i-a acordat președintelui rus, Vladimir Putin, căruia îi poartă o admirație fără margini, o decorație, pentru că a contribuit la „întărirea cooperării” dintre Republica Srpska și Rusia.
Viața celor doi răniți nu este în pericol - a afirmat poliția, care precizează că a fost arestat „un bărbat de 33 de ani”.
Statele Unite și Uniunea Europeană le-au cerut insistent părților să dea dovadă de maximă reținere și să dezescaladeze situația de criză.
„Avem relații de alianță, istorice și spirituale foarte strânse” - le-a amintit reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Șeful statului major al armatei, generalul Milan Mojsilovic, a anunţat că a fost trimis de președintele Aleksandar Vucic la graniţa cu Kosovo.
Șef proeminent al UCK, supranumit "comandantul Cali", Salih Mustafa era judecat, din septembrie 2021, pentru detenţie arbitrară, tratamente inumane, tortură şi asasinat, în timpul războiului ce a opus, între 1998 şi 1999, gherila separatistă albaneză trupelor Belgradului.
În octombrie, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să acorde statul de candidată acestei țări cu 3,5 milioane de locuitori, afectată de sărăcie și instabilitate politică și care se confruntă cu amenințări secesioniste.
Înainte de călătoria sa la Moscova, Aleksandar Vulin a spus că Serbia „nu va lua parte la isteria anti-rusă”.
Excluși din preliminariile pentru Cupa Mondială din Qatar, rușii acum țin cu Serbia.
Disputa amenința să ducă la noi violențe în zonă.
Decizia a fost adoptată la cererea Statelor Unite.
Șeful diplomației europene care a mediat întâlnirea avertizează asupra unei posibile escaladări a violențelor.
Sârbii spun că noile plăcuțe kosovare ar fi un semn de recunoaștere a independenței provinciei.
„Agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei ne obligă să ne unim pentru a păstra libertatea și securitatea în Europa” – afirmă cancelarul german, Olaf Scholz.
Autoritățile de la Priștina acuză Belgradul că încearcă să justifice creșterea forței militare la graniță.
SUA și UE au cerut anularea măsurii iar trupele NATO de menținere a păcii și-au sporit atenția din cauza posibilelor incidente.
Activiștii pentru drepturi civile cred că măsura contravine aspirațiilor europene ale Belgradului.
Rusia nu recunoaște Kosovo ca stat, dar îl folosește pentru a sprijini „independența” teritoriilor separatiste/ocupate din Georgia și Ucraina: Abhazia, Osetiei de Sud, Crimeea și Donbas. În plus, enclava sârbă din Kosovo, Mitrovița, poate fi folosită de Moscova ca un adevărat avanpost la granița unui teritoriu protejat de NATO. La fel ca și alte „avanposturi” pe care Putin mizează în Europa, și Mitrovița se e utilă atunci când Moscova vrea să obțină ceva sau pur și simplu să distragă atenția – chiar și de la un război ca acela din Ucraina.
O treime din cei 620.000 de locuitori se identifică ca sârbi, iar unii naționaliști neagă existența unei identități muntenegrene separate.
Pristina intenționează să impună permise de ședere temporară persoanelor care intră în Kosovo cu o carte de identitate sârbă și solicită sârbilor kosovari să înlocuiască plăcuțele de înmatriculare sârbești ale mașinilor lor cu plăcuțele Republicii Kosovo.
Pristina s-a raliat la sancțiunile economice adoptate contra Moscovei de Uniunea Europeană și Statele Unite, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Autoritățile de la Pristina au amânat cu o lună aplicarea unei decizii care i-ar obliga pe etnicii sârbi majoritari din...
Acolo a fost comis cel mai grav măcel din Europa postbelică.
De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.
