Din februarie 2021, de când armata a preluat, din nou, puterea, peste 1.500 de civili au fost uciși și sute de mii de oameni s-au refugiat.
Balcanii de Vest par să joace un rol tot mai important în planurile Rusiei. Prin pârghiile pe care le are în regiune, Moscova este capabilă să genereze suficiente probleme care să necesite atenția Occidentului și să diminueze capacitatea acestuia de a gestiona crize în alte locuri – de exemplu în spațiul ex-sovietic.
Justiţia a menţinut decizia de revocare a vizei lui Djokovic, adoptată, vineri, de guvernul de la Canberra.
Sondaje de opinie relevau că majoritatea australienilor, care, de la declanşarea pandemiei, au suportat perioade foarte dure de carantină, ar fi de acord cu o asemenea decizie, altora nu le-ar păsa de prezenţa sau absenţa sârbului, iar cei care şi-ar fi dorit ca el să rămână în ţară erau mult mai puţini.
Sute de etnici sârbi din Bosnia au participat la o ceremonie de glorificare a fostului lor șef militar, Ratko Mladic, condamnat de justiția internațională la închisoare pe viață.
În presa sportivă, el e numit, ironic, Novaxx Djokovic și e cotat drept noul idol al anti-vacciniștilor de pretutindeni.
Uniunea Europeană, acuză instituția cu sediul în Luxemburg, a uzat prea puțin în Balcani de posibilitatea de a suspenda ajutoarele financiare dacă un stat candidat nu respectă principii fundamentale, precum democrația, statul de drept și drepturile omului.
Presa scrie că telenovela Djokovic promite să continue, fiindcă un avocat al guvernului australian a precizat că autorităţile ar putea decide expulzarea sârbului.
Şeful statului, spun analiştii, poate alimenta un nou val de naţionalism sârbesc, după ce sportivul cel mai popular din ţară n-a fost lăsat să intre în Australia şi riscă expulzarea, fiindcă a aterizat acolo nevaccinat anti-COVID-19.
Ambasadele celor mai importanți parteneri occidentali ai Bosniei, Statele Unite, Marea Britanie și Franța, au avertizat, într-un comunicat comun, că inițiativa deputaților sârbi amenință stabilitatea întregii regiuni.
49 de ţări şi teritorii de pe cinci continente sunt conectate la sistemul certificatului digital COVID al Uniunii.
Membrul sârb al preşedinţiei tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, a calificat Bosnia drept o țară imposibilă și o construcție impusă comunităților componente și a apreciat că e preferabilă o separare pașnică.
Membrul sârb al președinției tripartite de la Sarajevo, Milorad Dodik, și-a înmulțit declarațiile privind secesiunea și a pledat pentru crearea unei armate proprii a comunității sale.
Numeroși veterani ai UCK sunt categoric ostili activității Tribunalului Penal Internațional, despre care spun că pune la îndoială legitimitatea luptei lor de eliberare.
Premierul kosovar, Albin Kurti, a acuzat media sârbești, care ar proteja crima, corupția și contrabanda, că vor să confere incidentelor o dimensiune politică și etnică.
Martori supravieţuitori, majoritatea femei, au relatat că bande de poliţişti şi paramilitari sârbi executau bărbaţi albanezi sub ochii familiilor acestora, în propriile lor curţi.
Ușa le rămâne deschisă, deși nu se poate spune că totul funcționează acolo cum trebuie – precizează surse diplomatice comunitare.
Ancheta relevă fapte care nu sunt neapărat ilegale, dar care contrastează flagrant cu discursurile politice ce clamează lupta anticorupție, transparența și austeritatea.
Negocieri ulterioare ar urma să reglementeze durabil și problema plăcuțelor de înmatriculare a mașinilor sârbe și kosovare care trec granița, subiect ce a amorsat noile tensiuni dintre părți.
Occidentalii s-ar teme de difcultăţi de integrare similare cu ale României sau Bulgariei, admise în 2007.
Unii observatori pun gesticulația marțială și retorica inflamată a părților pe seama climatului preelectoral, fiindcă în octombrie în Kosovo sunt programate alegeri locale, iar anul viitor sârbii își vor alege un nou parlament.
Avioane de vânătoare și elicoptere ale armatei sârbe au survolat regiunea, în timp ce etnicii sârbi, majoritari în nordul Kosovo, își continuă, de o săptămână, protestele.
Cotat drept un naționalist de stânga, trecut prin închisorile sârbești și promotor al unirii cu Albania vecină, Kurti a spus mereu că normalizarea relațiilor cu Serbia nu e o prioritate pentru el, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor kosovari.
Singurul ministru sârb din guvernul kosovar, Goran Rakic, s-a raliat protestelor conaţionalilor săi şi a cerut Pristinei să înceteze provocările.
E o nouă iniţiativă care alimentează temerile că Belgradul încearcă să creeze instabilitate în statele vecine în care există comunităţi sârbeşti importante, precum Bosnia sau Muntenegru.
Acuzat că ar fi torturat cel puţin şase civili, Salih Mustafa a fost arestat anul trecut, când era consilier al ministrului kosovar al Apărării.
Circa o treime dintre muntenegreni se identifică drept sârbi, iar Srpska Pravoslavna Crkva e dominantă din punct de vedere confesional și influențează deciziile guvernului de la Podgorica.
Cea mai mică dintre fostele republici iugoslave, cu doar 620 de mii de locuitori, Muntenegru e considerată o placă turnantă a traficului de droguri și țigări, iar bandele locale ar avea conexiuni directe cu grupările criminale din America de Sud, ceea ce le conferă o poziție dominantă pe traseul cocainei către Europa.
Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.
Tribunalul Penal Internațional respinsese apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, în timpul conflictelor intercomunitare ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii.
Analiştii îl percep drept o reuniune de rămas bun, fiindcă şefa guvernului de la Berlin e la final de mandat şi, în toamnă, va părăsi prim-planul scenei politice continentale, iar dosarul balcanic va fi preluat de succesorul ei.
Calificat drept genocid de Tribunalul Penal International de la Haga, acesta e considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică.