Singurul ministru sârb din guvernul kosovar, Goran Rakic, s-a raliat protestelor conaţionalilor săi şi a cerut Pristinei să înceteze provocările.
E o nouă iniţiativă care alimentează temerile că Belgradul încearcă să creeze instabilitate în statele vecine în care există comunităţi sârbeşti importante, precum Bosnia sau Muntenegru.
Acuzat că ar fi torturat cel puţin şase civili, Salih Mustafa a fost arestat anul trecut, când era consilier al ministrului kosovar al Apărării.
Circa o treime dintre muntenegreni se identifică drept sârbi, iar Srpska Pravoslavna Crkva e dominantă din punct de vedere confesional și influențează deciziile guvernului de la Podgorica.
Cea mai mică dintre fostele republici iugoslave, cu doar 620 de mii de locuitori, Muntenegru e considerată o placă turnantă a traficului de droguri și țigări, iar bandele locale ar avea conexiuni directe cu grupările criminale din America de Sud, ceea ce le conferă o poziție dominantă pe traseul cocainei către Europa.
Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.
Tribunalul Penal Internațional respinsese apelul introdus de fostul șef militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război, în timpul conflictelor intercomunitare ce au însoțit dezmembrarea fostei Iugoslavii.
Analiştii îl percep drept o reuniune de rămas bun, fiindcă şefa guvernului de la Berlin e la final de mandat şi, în toamnă, va părăsi prim-planul scenei politice continentale, iar dosarul balcanic va fi preluat de succesorul ei.
Calificat drept genocid de Tribunalul Penal International de la Haga, acesta e considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică.
Însuși fostul șef al gherilei și, ulterior, președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, e în detenție, pentru omucideri, tortură și reținere ilegală, comise în 1998 și 1999.
Vorbitori ai aceleiași limbi sud slave și împărtășind aceeași religie creștin ortodoxă, sârbii și muntenegrenii au o lungă poveste comună de dragoste și ură.
Luna trecută, un document comunitar intern, citat de agenţiile de presă, avertiza că acestea îşi pierd încrederea în Uniunea Europeană, din cauza strategiei lungi de aderare, dublată de lentoarea cu care europenii le-au sărit în ajutor în perioada pandemiei.
Președintele sârb, Aleksandar Vučić, a spus că delegațiile n-au căzut de acord asupra niciunui subiect și l-a acuzat pe premierul kosovar, Albin Kurti, de iresponsabilitate, după ce acesta ar fi făcut o criză de nervi când i s-a spus că Belgradul nu va recunoște niciodată independența Kosovo.
Preşedintele sârb Aleksandar Vučić a spus, cu o emfază remarcată de comentatori, că membrii delegaţiei sale vor lupta pentru Serbia şi nu se vor supune decât poporului şi ţării lor.
Trecut prin închisorile sârbești și un adept al unirii cu Albania vecină, șeful guvernului de la Pristina, Albin Kurti, spune că tratativele cu Belgradului nu sunt prioritare pentru el, fiindcă nu figurează nici pe lista de urgențe a cetățenilor kosovari.
Acum o săptămână, un avocat al fostului lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a declarat ONU că transferul clientului său într-o închisoare britanică ar echivala cu o sentinţă capitală, fiindcă acesta va fi atacat de deţinuţii musulmani, care ar vrea să-şi răzbune coreligionarii ucişi în Bosnia.
Experţii spun că doar campania aeriană, condusă de Statele Unite, prima purtată contra unui stat suveran în jumătate de secol de la fondarea NATO, a putut pune capăt conflictului din Kosovo, ultimul capitol sângeros al dezmembrării fostei Iugoslavii.
Traficul de droguri e un flagel în toate țările Balcanilor de Vest, iar luna trecută ministerul de Interne de la Podgorica a anunțat că o bandă de traficanți plănuia asasinarea vicepremierului muntenegrean Dritan Abazovic.
Azi în vârstă de 75 de ani, Karadzici a fost găsit responsabil de persecuţii, crime, violuri, tratamente inumane şi deportări forţate.
Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.
Acesta a afirmat tot timpul că media occidentale fac o mare nedreptate sârbilor, considerându-i singurii vinovaţi pentru sângeroasele războaie ce au condus la destrămarea fostei Iugoslavii, în anii 90.
Statele Unite păstrează o influenţă importantă în Kosovo, descrisă frecvent drept cea mai pro-americană ţară din lume, după ce Washingtonul a condus intervenţia NATO din 1999, care a determinat retragerea trupelor sărbești din provincia cu populație majoritar albaneză.
Serbia, care a primit seruri din Rusia şi China, are una dintre cele mai ridicate rate de imunizare din Europa, dar celelalte state din regiune, non-membre UE, sunt mult rămase în urmă cu campaniile de vaccinare.
Însuși fostul șef al gherilei și, ulterior, președinte al Kosovo, Hashim Thaçi, e judecat în stare de detenție la Haga, pentru omucideri, tortură și reținere ilegală, comise în 1998 și 1999.
Textul apreciază că obstacolul major pentru integrarea europeană a Balcanilor de Vest sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledează pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.
Învestirea ei consacră ponderea politică a femeilor în statul majoritar musulman, unde convingerile patriarhale sunt profund înrădăcinate.
Premierul Albin Kurti a declarat în repetate rânduri că reluarea dialogului cu Belgradul nu e una dintre prioritățile sale, fiindcă nu domină nici agenda cetățenilor.
După încheierea ostilităților, nu doar militari și polițiști sârbi au fost inculpați, ci și combatanți separatiști, ale cărora ținte au fost sârbii, romii și opozanții albanezi kosovari ai UCK.
Fosta provincie sârbă devine primul stat din lume cu populație majoritar musulmană care face un astfel de gest.
Bosnia este a treia fostă republică iugoslavă care primeşte vaccinuri de la Belgrad, după Macedonia de Nord şi Muntenegru.
Agențiile de presă scriu că, dacă în Uniunea Europeană campaniile de vaccinare au debutat la sfârşitul lui decembrie, statele mai sărace din Balcanii de Vest au fost lăsate să se descurce pe cont propriu.
Atunci când vorbim despre influența Rusiei, Serbia este un caz interesant de analizat datorită opiniei publice pro-ruse deja formate. E suficient să ne uităm la cotidienele din Serbia, unde îl vedem adesea pe Vladimir Putin pe prima pagină, și la mass-media sârbească, care vorbește adesea despre Rusia, pentru a ne crea impresia că narațiunea pro-rusă este creată de ziariștii și editorii sârbi.
