El afirmă că „trebuie să existe o încetare completă a atacurilor militare. Trebuie să existe retragerea trupelor (rusești) și a echipamentelor lor militare de pe teritoriul ucrainean."
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.
Războiul lansat de Rusia în Ucraina a dus și la o intensificare a materialelor de propagandă, fake news și dezinformare care vizează Republica Moldova. Acestea au vizat decredibilizarea Occidentului și subminarea valorilor promovate de acesta, dar și culpabilizarea guvernării pro-europene pentru problemele economice și sociale generate inițial de pandemia de Covid, apoi de război.
După eliberarea peninsulei Crimeea și a raioanelor ocupate din Donbass, companiile străine rusofobe vor avea dreptul să sfâșie aceste teritorii, potrivit presei din Rusia, care îl citează pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski. În realitate, liderul ucrainean a vorbit despre proiectele de refacere a Ucrainei la care să fie invitate unele companii străine. Nici vorbă de „rusofobie” sau „sfâșiere”, după cum afirmă propaganda rusă.
În toamnă, președintele Vladimir Putin decreta anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, Herson și Zaporojie, din sud, respectiv Donețk și Lugansk, din est, pe care rușii nu le controlează integral.
Beliațki și colaboratorii săi Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici au putut fi văzuți la începutul ședinței de judecată, în cușca rezervată inculpaților, potrivit cutumelor din justiția sovietică.
Kiril a binecuvântat trupele ruse care au atacat Ucraina pe 24 februarie.
La ceremonia de lansare a asistat și președintele Vladimir Putin, la câteva zile după ce ucrainenii i-au ucis aproape o sută de soldați la Makiivka.
Și președinta Maia Sandu spune că România e „umărul pe care ne putem baza când ne este greu”.
A fost aliatul, apoi dușmanul de moarte al președintelui Boris Elțîn.
Ministerul Apărării de la Moscova a recunoscut doar 63 de victime, dar criticii spun că numărul morților e de ordinul sutelor.
Alături de Leroy Merlin, Auchan (Mulliez) sau Lactalis, Bonduelle este una dintre companiile franceze care și-au continuat activitățile în Rusia după ce trupele acesteia au invadat Ucraina vecină, pe 24 februarie.
Pe agendă: noi livrări de arme pentru trupele Kievului și lansarea programului de ajutor financiar pentru Ucraina, în valoare de 18 miliarde de euro, decis în decembrie de Parlamentul European.
De la declanşarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, armata rusă, care vorbește foarte rar despre numărul de morți și răniți din rândurile sale, nu a raportat niciodată pierderi atât de mari suferite într-un singur atac.
Pentru a compensa pierderile, Moscova încearcă să-și mărească livrările de gaze către economia chineză, mare consumatoare de energie.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, care l-a descris în repetate rânduri pe omologul său sirian, Bashar al-Assad, drept un „asasin”, nu mai exclude acum o întâlnire cu acesta.
Federația rusă de fotbal (RFU) vrea să revină în competițiile internaționale, din care a fost supendată după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina.
În Europa, cele mai multe victime au fost în Rusia şi Ucraina.
El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Autoritățile susțin că evacuarea civililor din zonă nu e necesară.
Statele Unite și Uniunea Europeană le-au cerut insistent părților să dea dovadă de maximă reținere și să dezescaladeze situația de criză.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
„Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”, a titrat national.ro, subiectul fiind preluat imediat de siteuri de știri pro-Kremlin din Republica Moldova și Rusia. De fapt e vorba de o recomandare din mai a Parlamentului European privind drepturile comunității LGBT, nu de vreo obligație. De altfel, Republica Moldova a obținut ulterior statutul de țară-candidat fără să trebuiască să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
„Avem relații de alianță, istorice și spirituale foarte strânse” - le-a amintit reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
Noile tensiuni dintre Armenia și Azerbaidjan au stârnit îngrijorări serioase pe scena internațională.