Energoatom afirmă că inspectorii nu au avut voie să intre în centrul de criză al centralei, unde ruşii ar fi masat trupe.
Indicele global al preţurilor la produsele alimentare a scăzut în august pentru a cincea lună la rând, faţă de maximul...
Kremlinul afirmă că Putin s-a dus, deja, la Spitalul Clinic Central (TSKB) din Moscova, unde a murit Gorbaciov, pentru a-i aduce un omagiu și „a depune flori lângă sicriul său”.
La scurt timp după invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie, Marea Britanie i-a sfătuit pe cetățenii săi să nu meargă acolo.
În martie, Lukoil a fost una dintre puținele companii rusești care au cerut încetarea ofensivei ruse în Ucraina.
Incidentul survine în ziua în care experții Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) urmau să viziteze centrala.
Majoritatea cetățnilor români își doresc ieșirea țării lor din NATO și UE și nu există niciun partid care să poată capitaliza politic acest curent, potrivit unei narațiuni false promovate pe Gold FM, un post asociat anterior cu promovarea unor dezinformări și știri false. Narațiunea este contrazisă de barometrele de opinie.
Oficiali locali ucraineni au acuzat armata rusă că a bombardat din nou Energodar, orașul în care se află centrala.
Era convins că vremea când problemele lumii se rezolvau cu forţa s-a terminat – scrie jurnalistul Dmitri Muratov, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, într-un portret postum al ultimului lider sovietic, în flagrant contrast cu politicile președintelui rus, Vladimir Putin.
Analiștii notează că inflația crește, practic, în fiecare lună, fiindcă războiul din Ucraina provoacă majorări de prețuri la energie și alimente.
Capacităţile de stocare a gazelor din regiune se umplu rapid – constată analiştii economici.
Comunicat: „În ceea ce privește războiul pe scară largă din Ucraina, declanșat de Federația Rusă, intervențiile Sfântului Părinte sunt clare și fără echivoc: îl condamnă ca fiind nedrept din punct de vedere moral, inacceptabil, barbar, fără sens, respingător”.
Peste jumătate de milion de ruși au vrut, numai anul trecut, să intre în Spațiul Schengen.
Potrivit Programului Alimentar Mondial, 22 de milioane de oameni sunt amenințați cu foametea în Cornul Africii - în special în Somalia, Etiopia și Kenya -, din cauza celei mai grave secete din ultimii 40 de ani.
Statele Unite estimează că efectivele armatei ruse au fost, de fapt, cu 150.000 mai mici decât cele declarate - un milion de oameni în februarie 2022, luna în care a invadat Ucraina.
Statele Uniunii Europene au creat centre de instruire a mercenarilor și teroriștilor care vor ucide civili din Donbass, potrivit unei narațiuni de propagandă lansate de presa guvernamentală rusă. În realitate, UE nu are astfel de centre pe teritoriul său, statele europene au condamnat în repetate rânduri terorismul internațional și au solicitat Rusiei să oprească agresiunea armată împotriva Ucrainei.
După ce trupele ruse au invadat Ucraina, pe 24 februarie, Uniunea Europeană suspendase, deja, acordul cu Moscova pentru anumite categorii de cetățeni ruși, legați de regimul președintelui Vladimir Putin.
Rușii și-ar fi exercitat dreptul de veto pentru a bloca un text care avertiza asupra riscului unor scurgeri de radiații la centrala nucleară de la Zaporojie.
Ținta de stocare stabilită de guvern pentru octombrie, de 85%, „ar trebui atinsă încă de la începutul lunii septembrie”.
Bratislava renunţă la MiG-urile ruseşti, deoarece întreținerea acestora devenise foarte costisitoare, iar personalul rus de specialitate părăsește Slovacia.
Din cauza propagandei Kievului din ultimii opt ani, ucrainenii nu înțeleg că militarii ruși au venit să-i elibereze, ci cred greșit că Rusia este un stat ocupant, potrivit unor narațiuni false lansate de presa pro-Kremlin. În realitate, Rusia a lansat un război de expansiune, provocând moartea a mii de persoane și distrugeri la scară amplă.
Mica republică ex-iugoslavă, membră a NATO, e pe lista de „țări inamice” întocmită la Moscova, după ce s-a raliat la sancțiunile decise de Uniunea Europeană contra Rusiei.
Potrivit cifrelor oficiale, exporturile turcești către Rusia în perioada mai – iulie au crescut cu aproape 50% față de anul trecut.
„Din prima zi, oamenii din (Republica) Moldova au respins răul războiului și și-au deschis larg casele și inimile pentru copiii, femeile și bătrânii Ucrainei” – afirmă șefa statului, Maia Sandu.
Pe agendă figurează și „cooperarea pentru securitatea deplină a flancului estic al Europei”.
Ministrul delegat pentru Transporturi în guvernul de la Paris, Clément Beaune, consideră subiectul "extrem de grav".
Acesta devenise loc de pelerinaj pentru nostalgicii ruși și pentru partizanii invaziei din Ucraina.
Rusia nu recunoaște Kosovo ca stat, dar îl folosește pentru a sprijini „independența” teritoriilor separatiste/ocupate din Georgia și Ucraina: Abhazia, Osetiei de Sud, Crimeea și Donbas. În plus, enclava sârbă din Kosovo, Mitrovița, poate fi folosită de Moscova ca un adevărat avanpost la granița unui teritoriu protejat de NATO. La fel ca și alte „avanposturi” pe care Putin mizează în Europa, și Mitrovița se e utilă atunci când Moscova vrea să obțină ceva sau pur și simplu să distragă atenția – chiar și de la un război ca acela din Ucraina.
Presa independentă și experții ruși analizează starea forțelor armate ale Federației Ruse, care suferă pierderi catastrofale în războiul declanșat în Ucraina, și scriu despre armamentul sovietic învechit folosit de ruși, care face numeroase victime în rândul civililor, dar și al celor care îl folosesc. Citiți și cum a schimbat războiul peisajul mediatic din Rusia.
Ultimele două reactoare în funcţiune ale centralei Zaporojie au fost oprite după ce incendii din apropiere au avariat liniile electrice – precizează operatorul ucrainean Energoatom.
Decizia instanţei se sprijină pe două rezoluţii ale Parlamentului European şi pe un raport al Comitetului Helsinki, potrivit căruia „nu există nicio îndoială că Rusia şi-a întărit represiunea împotriva manifestanţilor şi militanţilor din societatea civilă care manifestează împotriva războiului”.
Nici Rusia şi nici Ucraina nu au aderat la convenţia care interzice utilizarea unor astfel de arme, cu 110 state-părţi şi 13 ţări semnatare – se preciezază în documentul elaborat de Cluster Munition Coalition.