Neonaziștii ucraineni țin în captivitate civili în localități din regiunea Harkov, scrie presa pro-guvernamentală rusă. În realitate, localitățile amintite sunt demult ocupate de Rusia, iar consiliul local reclamă crime de război comise de militarii ruși.
Neutralitatea Republicii Moldova este una din temele predilecte ale propagandei ruse și pro-ruse. E adusă în discuție când se pune problema adoptării unor măsuri care nu convin Moscovei, dar se ignoră faptul că, prin prezența forțelor sale în Moldova, Rusia e singura care îi încalcă neutralitatea. Alte narațiuni sunt schimbate în funcție de necesități; cele privind neutralitatea rămân însă o constantă.
Turcia își reiterează obiecțiile.
Anunțul survine după ce, din cauza războiului din Ucraina vecină, în țară a fost instituită o nouă stare de urgență, în prelungirea cele legate de epidemia de COVID-19.
Într-o intervenţie susţinută la Forumul Economic Mondial de la Davos, Kristalina Georgieva a mărturisit: „Am crescut de cealaltă parte a Cortinei de Fier, am urât asta. Şi pot să vă spun că mă înspăimântă că poate ne îndreptăm ca un somnambul după războiul fierbinte într-un alt război rece”.
Peste 6,6 milioane de oameni au părăsit Ucraina de la debutul invaziei ruse, acum trei luni.
De asemenea, patru din zece polonezi cred că războiul din Ucraina „va escalada, răspândindu-se în alte ţări”, în timp ce 30% susţin că actualul conflict militar nu se va extinde.
Procurorii ucraineni au cerut o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru Aleksandr Bobîkin şi Aleksandr Ivanov.
Presa internațională scrie că ar fi primul caz admis oficial de justiție, în care soldați ruși ar fi refuzat să participe la agresiunea împotriva Ucrainei.
Rusia a creat în mod intenţionat o situaţie de penurie iarna trecută, stocându-şi gazul mai degrabă decât să-l trimită în Europa, fapt care a dus la majorarea preţurilor, şi şi-a umplut rezervoarele care vor fi „pline până în iulie”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Iar liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea „un impact negativ pe termen lung” asupra securităţii regionale.
Presa occidentală minte, iar ororile comise de ruși în Ucraina nu sunt reale. Producătorii de armament vor o Nouă Ordine Mondială și plătesc presa occidentală să facă propagandă pro-ucraineană, potrivit unor narațiuni false publicate la București.
De mai bine de o lună, Serbia este ținta unei serii de amenințări cu bombă. Presa de scandal controlată de guvern și unele oficialități sârbe susțin, fără să ofere însă vreo dovadă în sprijinul afirmațiilor, că această campanie are în spate Occidentul și are legătură cu reticența Belgradului în a impune sancțiuni Rusiei. Cu toate acestea, Rusia sau serviciile de informații ale Serbiei pot fi la fel de interesate de lansarea unei astfel de campanii.
În vigoare de la începutul sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei, ca represalii la războiul din Ucraina, această excepţie a permis Moscovei să scape de incapacitatea de plată.
Totodată, Bruxellesul a propus adăugarea faptei de încălcare a sancţiunilor la lista infracţiunilor, pentru unificarea răspunsului penal al Celor 27 şi pentru a facilita urmărirea în justiţie.
Marţi au venit cu 8% mai mulți faţă de ziua precedentă.
Încă de acum un an, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, afirma că eliberarea de paşapoarte ruseşti pentru locuitorii din estul secesionist al ţării este un prim pas către anexarea acestei regiuni, numită generic Donbass.
Renumită pentru pământul său foarte fertil, Ucraina a fost, înainte de invazia rusă declanșată pe 24 februarie, al patrulea exportator de porumb din lume și era pe cale să devină al treilea exportator de grâu.
Războiul din Ucraina a stârnit îngrijorare și în Republica Moldova, unde s-a înțeles cât de vulnerabilă este țara în cazul unui posibil atac rusesc. Neglijată ani de zile din lipsă de fonduri, incompetență sau în numele neutralității țării”, armata pare puțin pregătită să apere eficient țara. Occidentul încearcă să dea o mână de ajutor și promite echipamente.
Vladimir Putin și elita rusă denunță Occidentul și lipsa de patriotism a rușilor care aleg să trăiască acolo, dar chiar copiii elitei – inclusiv fiica lui Putin – au ales confortul vieții în statele vestice, scrie presa independentă rusă. Un alt subiect e cel al politicienilor occidentali care au ales Rusia și generozitatea cu care aceasta i-a răsplătit.
UE verifică toți refugiații ucraineni dacă nu sunt bolnavi de tuberculoză, care provine din laboratoarele secrete ale NATO de pe teritoriul Ucrainei, potrivit presei ruse. Este cea mai recentă dintr-o serie de narațiuni false prin care Rusia încearcă să își justifice agresiunea spunând că Ucraina ar dezvolta, cu sprijin occidental, arme biologice.
Ministrul de Externe al Finlandei a anunţat marţi, la Davos, că cele două ţări nordice vor trimite delegaţii la Ankara săptămâna aceasta, în speranţa de a convinge Turcia să nu se mai opună candidaturii lor.
Herson, port fluvialo-maritim pe Nipru, situat aproape de Crimeea, a fost primul mare oraș ucrainean în care rușii au preluat controlul complet.
Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, crede că regimul de la Beijing poate oferi țării sale tehnologie cu nimic inferioară celei occidentale și că un parteneriat economic mai strâns cu China poate contribui la dezvoltarea Orientului Îndepărtat rus și a estului Siberiei.
Printre echipamentele ce urmează să fie livrate Ucrainei, Danemarca s-a angajat să trimită un sistem de lansator de rachete antinavă Harpoon, unul dintre cele mai sofisticate sisteme ce echipează marina ţărilor occidentale.
Peste opt milioane de ucraineni au fost strămutați în țara lor – afirmă Organizația Internațională pentru Migrație și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Lor li se adaugă 6,5 milioane care au fugit în străinătate, mai mult de jumătate, adică 3,4 milioane, în Polonia.
Această infracţiune, pasibilă de o pedeapsă de mulţi ani de închisoare, a fost definită în legislaţia rusă imediat după ce preşedintele Vladimir Putin a ordonat ofensiva împotriva Ucrainei, pe 24 februarie.
De când a fost declanşată invazia rusească – exact acum trei luni –, producţia agricolă şi industrială a Ucrainei a fost serios afectată, la fel ca şi relaţiile sale comerciale cu restul lumii, în condiţiile în care porturile ucrainene sunt blocate de forţele navale ruseşti.
Comisia Europeană a afirma recent că poate verifica dacă legislaţiile naţionale şi ale UE permit să se confişte active ruseşti blocate, pentru a finanţa Ucraina. Diverşi oficiali de la Bruxelles au atras atenţia că decizia de a confisca active este riscantă legal, pentru că nu este reglementată corespunzător în UE.
„Pe parcursul celor 20 de ani ai carierei mele diplomatice am fost martor la diferite viraje în politica noastră externă, dar niciodată nu mi-a fost atât de ruşine de ţara mea ca pe 24 februarie”, când Rusia a invadat Ucraina – a scris Boris Bondarev, consilier pe lângă Reprezentanţa permanentă rusă.
Duminică, fluxul s-a redus simțitor.