„Politica spaimei este o armă a acelora care nu cred în inteligența ta. Este o alarmă care nu-ți permite să gândești, ci te obligă să reacționezi” scrie Marcin Matczak,teoretician si filozof al dreptului, în prestigioasa publicație poloneză Gazeta Wyborcza. Matczak comentează, cu câteva zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia, pericolul ideilor extremei drepte, inoculate tinerilor de (neo)conservatorii polonezi.
Președintele ales al României va avea și o întrevedere cu premierul Donald Tusk.
Va putea candidatul pro-european să câștige alegerile într-o țară unde dreapta naționalistă câștigă din ce în ce mai mult teren în preferințele electoratului?
Alegerile prezidențiale din Polonia au intrat în al doilea tur, dar distanța dintre primii doi candidați a fost foarte mică. În primul tur de scrutin, care a avut loc duminica trecută, liberalul Rafał Trzaskowski, primarul Varșoviei și candidatul Coaliției Civice pro-europene (KO), l-a devansat la limită pe Karol Nawrocki, un istoric conservator susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Trzaskowski a obținut 31,36% din voturi, față de 29,54% Nawrocki. Cei doi se vor înfrunta în turul doi, programat pe 1 iunie. Însă ceea ce ar fi trebuit să fie un moment de optimism prudent pentru centriștii polonezi, aflați în mare dificultate în acest scrutin electoral, a scos la iveală o realitate mult mai elocventă: apariția unei drepte radicale care nu mai există doar la periferia peisajului politic. O extremă dreaptă organizată, vizibilă și din ce în ce mai normalizată.
Sondajele de opinie, la ieșirea de la urne, îl plasează pe primul loc pe Rafal Trzaskowski cu 30,8%, în timp ce istoricul național-conservator Karol Nawrocki se îndreaptă spre 29,1%.
Întrebările privind presupusele interferențe străine, atacurile cibernetice și reclamele dubioase domină ultima zi a campaniei pentru președinția Poloniei.
Polonia a anunțat că va închide consulatul rus din Cracovia, după ce autoritățile din Varșovia au anunțat că au găsit dovezi care demonstrează că serviciile de informații rusești s-ar afla în spatele unui incendiu devastator la un centru comercial din capitală care a avut loc anul trecut.
Franţa încheie în premieră un astfel de tratat cu o ţară cu care nu se învecinează
Parlamentul de la Riga a aprobat retragerea Letoniei din Convenția internațională privind interzicerea antipersonal invocând nevoia întăririi securității naționale pe fondul invaziei ruse din Ucraina.
Polonezii au parte în campania electorală de candidați bizari, dezbateri care n-au legătură cu atribuțiile președintelui și discursuri influențate de narațiuni rusești și ideologia MAGA.
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Spectrul interferențelor străine planează asupra viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Într-o epocă în care atacurile cibernetice și campaniile de dezinformare au devenit instrumente ale acțiunii de stat, nu se mai pune întrebarea dacă Rusia va încerca să se amestece, ci mai degrabă cum – și în ce măsură – va reuși. Se va confrunta Varșovia cu o versiune a scenariului românesc, în care actori ruși au perturbat alegerile? Dar mai important, este Polonia pregătită să reziste atacului?
Polonia și-a mai arătat intenția de a găzdui astfel de armement pentru a descuraja amenințările Rusiei
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Polonia are de ani de zile relații strânse atât cu SUA cât și cu Ucraina, ambele fiind văzute ca vitale pentru securitatea sa. Schimbările apărute în politica Washingtonului forțează Varșovia să-și regândească viitorul, dar politicienii polonezi par să nu reușească să treacă peste neînțelegerile dintre ei.
Semnalele date de administrația Trump cu privire la schimbarea politicii SUA față de Moscova, Ucraina și UE provoacă îngrijorare în vecinătatea Rusiei, de la Marea Neagra până la Marea Baltică.
Casa Albă a comunicat pe platforma X că președintele Donald Trump a reafirmat alința puternică dintre Polonia și SUA.
Forţele aeriene ale celor două state integrează capabilităţi semnificative în sprijinul apărării colective a NATO.
Deficitul SUA nu este o „atrocitate” pentru că ei au un „uriaș” surplus de servicii, spune ministrul polonez de Externe; oficialii UE speră că un război comercial cu SUA poate fi evitat.
Guvernul a anunțat un program de securitate cibernetică prin care să prevină influența Rusiei în scrutinul prezidențial din luna mai.
Serviciile ruse de spionaj oferă bani pentru răspândirea dezinformărilor
Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.
Majoritatea ajutoarelor militare occidentale pentru ucraineni trec prin acel cantru din Polonia.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a generat temeri privind modul în care va aborda Rusia și conflictul din Ucraina, precum și relația economică cu Uniunea Europeană. Echipa Veridica a analizat cum se vede preluarea puterii de Trump și echipa sa la Bruxelles și în țări vecine Rusiei – unele dintre ele ex-sovietice sau ex-comuniste, majoritatea membre UE sau NATO ori cu aspirații euro-atlantice.
A început campania electorală pentru prezidențialele din Polonia care vor avea loc în luna mai.
Țările aliate sunt însă dispuse să crească sumele alocate apărării
Ministerul de Externe de la Varșovia susține că „e o răzbunare” a rușilor.
Pe măsură ce Polonia se apropie de un punct critic în evoluția sa democratică, discuțiile privind rolului președintelui scot în evidență nevoia unor schimbări sistemice cu scopul de a proteja viitorul politic al țării.
Varşovia e unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei invadate de trupele ruse.
În 2025, în Polonia vor avea loc alegeri prezidențiale. Unele voci atrag atenția că trebuie luat în calcul scenariul în care Rusia va influența rezultatul alegerilor, așa cum s-a întâmplat în România.
Ungaria i-a acordat azil politic unui adjunct al ministrului Justiției din fostul guvernul naționalist polonez, Marcin Romanowski, fiindcă există „dovezi concrete ale deficiențelor procesului judiciar” intentat contra lui.
Varșovia spune că Europa trebuie să ia în serios amenințările din est.