Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Rusia este acuzată că a deportat mii de copii din Ucraina, Moscova susține că sunt adopții legale.
Polonia găzduiește peste un milion de refugiați ucraineni.
Polonia ar vrea măsuri mai dure și este în dispută cu Italia în problema restricțiilor impuse importului de cauciuc sintetic din Rusia.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
Joe Biden a rostit un discurs înflăcărat la Varșovia pentru a sublinia determinarea Vestului în apărarea democrației.
Sunt așteptate noi planuri de consolidare a flancului estic al NATO.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Autorităţile de la Bruxelles şi guvernul de la Varşovia au deja un şir de confruntări legate de respectarea statului de drept.
Agențiile umanitare ale ONU vor avea nevoie de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de oameni din Ucraina și 1,7 miliarde de dolari pentru 4,2 milioane de refugiați în diferite țări din Europa de Est.
„Nici o regiune nu este cruțată” de acest fenomen, care apare atunci când „grupuri foarte diverse se reunesc”.
În martie 2022, el a fost în Polonia, pentru a se întâlni cu autoritățile de la Varșovia, cu militari americani și cu refugiați ucraineni.
Varșovia a condamnat imediat o „decizie inumană a regimului” autoritar de la Minsk.
„Acesta va fi, probabil, cel mai mare nivel al cheltuielilor militare din toate țările NATO” - a adăugat șeful guvernului conservator de la Varșovia, Mateusz Morawiecki, fără a preciza sursa exactă a investițiilor suplimentare.
„Rusia va avea nevoie de un timp extrem de lung și de o introspecție foarte profundă după acest conflict, pentru a reveni în saloanele lumii civilizate” – apreciază directorul memorialului amenajat pe locul fostului lagăr nazist, Piotr Cywinski.
După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.
Guvernul de la Berlin va emite în curând permisele de care au nevoie țările partenere pentru a putea transfera Ucrainei tancurile de producţie germană din dotarea propriilor forțe armate.
Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.
Kievul are însă nevoie de sute de blindate grele pentru a respinge armata rusă.
Statele Unite atrag atenția că ajutorul trebuie acordat la timp pentru o contraofensivă ucraineană de primăvară.
Procesul este pe cale să agraveze tensiunile dintre Varșovia și Minsk.
România intenționează să anexeze Republica Moldova și o parte a teritoriului Ucrainei, iar NATO o sprijină militar, potrivit unei narațiuni false din presa rusă. Aceasta mai scrie și că Polonia, la rândul său, urmărește să își alipească o parte din regiunile vestice ale Ucrainei. Narațiunile false pleacă de la teze, răspândite de ani de zile de Rusia, privind natura artificială a statului ucrainean și agresivitatea Occidentului.
Zeci de mii de militari polonezi şi români luptă în uniforme ucrainene împotriva Rusiei, potrivit unui fost ofițer american de informații citat de activenews.ro. În realitate, niciun stat nu a trimis trupe regulate pe teritoriul ucrainean, suportul şi asistenţa acordată pentru susţinerea luptei împotriva invaziei ruse fiind doar de natură materială. Ofițerul citat, Scott Ritter, este un cunoscut promotor de știri false, condamnat la închisoare pentru corupere de minori.
---copie-image.webp)
Andrzej Duda a vorbit la telefon cu un pretins Emmanuel Macron, căruia i-a dat detalii despre incident.
Doi oameni au murit după ce rachete au lovit satul Przewodow din Polonia, în apropierea frontierei cu Ucraina, în timpul atacurilor ruseşti asupra oraşelor şi infrastructurii ucrainene.
NATO acuză însă Rusia că este principala responsbilă prin războiul declanșat în Ucraina.
Forțele Rusiei au lansat un atac masiv asupra Ucrainei, dar neagă orice implicare în loviturile din Polonia.
Belarusul și Rusia sunt nevoite să creeze un grup militar comun pentru a se apăra de o eventuală agresiune a NATO, de provocări fasciste ale Poloniei și de acțiuni teroriste ale Ucrainei, potrivit unor narațiuni de propagandă apărute în presa din cele două țări. În realitate, Belarusul nu e vizat de vreo putere străină, dar a permis ca Rusia să îi folosească teritoriul pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Guvernarea conservatoare a Poloniei se arată tot mai critică față de Germania, în virtutea unui conflict „istoric” care, în cea mai mare măsură, este imaginar. Sentimentele anti-germane se confundă, uneori, cu cele anti-UE, și chiar și Rusia, inamicul tradițional al Poloniei, e privită cu mai multă îngăduință. Să fie acesta un prim semn că se pregătește un Polexit?
Decizia fost adoptată în urma lansării zborurilor care leagă Orientul Mijlociu și Africa de Nord cu enclava rusă.
Cauza incidentului nu este cunoscută încă, dar, remarcă media internaţionale, acesta survine la scurt timp după scurgeri de pe gazoductele Nord Stream 1 și 2 din Marea Baltică, considerate sabotaj atât de europeni, cât și de ruși.
„Ne reafirmăm angajamentul de a ne apăra țările și aliații" – afirmă 11 șefi de stat din centrul și estul Europei.
Donații
Veridica.md