Media franceze însele notează că Varșovia e printre cei mai devotați susținători ai Ucrainei în cadrul Uniunii, precum și printre cei mai vehemenți critici ai Rusiei, spre deosebire de Berlin și Paris.
Relațiile NATO-Rusia au ajuns la cel mai scăzut nivel din istorie, în urma invaziei Ucrainei de către aceasta din urmă, iar în acest context, teritoriul care leagă Polonia de Lituania a ajuns în centrul atenției. Coridorul Suwałki se învecinează cu enclava Kaliningrad din Rusia. Ar putea fi o țintă ten-tantă, deoarece controlul asupra acestuia ar ajuta Rusia să taie legătura terestră dintre NATO și membrii săi baltici. De asemenea, ar putea fi folosit, de data aceasta de către Alianță, pentru a izola și mai mult Kaliningradul. Este Coridorul Suwałki butoiul de pulbere dintre NATO și Rusia?
Polonezii au strâns deja bani pentru a le cumpăra ucrainenilor o dronă militară.
Cercetările DIICOT au fost demarate în baza unui ordin european de anchetă emis de autorităţile judiciare din Spania; prejudiciul estimat este de 3 milioane de euro.
Sutele de mii de refugiaţi ucraineni, majoritatea femei şi copii, nu sunt adecvaţi să ocupe multe din locurile vacante; adesea, locurile de muncă sunt în sectoare precum construcţii, producţie sau industrie unde există limitele legale cu privire la angajarea femeilor.
Șeful Comitetului de anchetă rus Aleksandr Bastrîkin susține, între altele, că au fost aduse acuzaţii împotriva a 92 de comandanţi militari şi a subordonaţilor acestora, iar alte 96 de persoane, între care 51 de comandanţi ai unităţilor Forţelor armate ale Ucrainei, sunt căutate.
Colecta din Polonia este urmare a unui proiect similar realizat în luna mai, cu succes, în Lituania vecină.
Într-o scrisoare comună, Estonia, Letonia şi Lituania, împreună cu România şi Polonia, solicită instituţiilor UE să îşi asume un rol de leadership în păstrarea memoriei istorice şi prevenirea manipulării faptelor.
Presa guvernamentală rusă, citată de unele publicații din România, a distribuit o narațiune de propagandă, lansată de directorul Serviciului de Informații Externe al Rusiei, potrivit căreia Polonia va colabora mult mai activ cu Ungaria și România pentru a acapara vestul Ucrainei. În realitate, Polonia este unul dintre cei mai vocali susținători ai eforturilor de apărare a Ucrainei de invazia rusă.
Cele două țări și-au rechemat ambasadorii în august 2021, când Polonia a aprobat o lege care face mai dificilă revendicarea drepturilor asupra proprietăților confiscate de ocupanții naziști.
Comandantul adjunct al armatei de la Minsk susține că Statele Unite vor să declanșeze un război împotriva aliaților Rusiei.
Guvernul polonez a acuzat Rusia că a fost complice la criza migranților de anul trecut.
Memorialul a fost ridicat în amintirea celor circa 25.000 de polonezi, majoritatea ofițeri, considerați ostili ideologiei comuniste, masacrați în 1940, la ordinul lui Stalin, de poliția politică sovietică, KGB, într-o pădure de lângă Smolensk.
Se doreşte accelerarea exporturilor de mărfuri alimentare din Ucraina pe căi alternative Mării Negre. O variantă ar fi Polonia, dar acolo sunt probleme cu schimbarea liniilor feroviare, aşa că e preferată „în special ruta via România, pentru că putem să intensificăm acolo navigaţia fluvială” – afirmă şefa diplomaţiei germane.
Postul său va fi preluat de ministrului Apărării, Mariusz Blaszczak.
Varșovia face apel la istorie pentru a demonstra inutilitatea dialogului cu ocupanții ruși.
Așa-numitul plan național de redresare și reziliență al Poloniei era blocat de mai bine de un an, din cauza preocupărilor executivului comunitar cu privire la independența sistemului judiciar.
Andrzej Duda a pledat și vineri, la summitul București 9 (B9), pentru consolidarea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.
Președintele polonez spune că este singura cale de a opri invazia rusă
Conectarea la această zonă de cooperare economică din estul Uniunii Europene ar ajuta la reconstrucția rapidă a Ucrainei după război.
Canalele rusești de Telegram au reluat în iunie o narațiune, lansată la începutul lunii mai, privind susținerea de care ar beneficia invadarea Ucrainei de către Polonia în societatea poloneză. Narațiunea e construită pornind de la un sondaj de opinie care nici măcar nu aborda acest subiect.
Germanul Manfred Weber e singurul candidat la succesiunea polonezului Donald Tusk, ca șef al familiei politice de centru-dreapta de pe continent.
De asemenea, patru din zece polonezi cred că războiul din Ucraina „va escalada, răspândindu-se în alte ţări”, în timp ce 30% susţin că actualul conflict militar nu se va extinde.
Experții economici califică aceste organisme financiare drept relicve ale Războiului Rece.
Peste opt milioane de ucraineni au fost strămutați în țara lor – afirmă Organizația Internațională pentru Migrație și Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați. Lor li se adaugă 6,5 milioane care au fugit în străinătate, mai mult de jumătate, adică 3,4 milioane, în Polonia.
Preşedintele polonez Andrzej Duda a devenit astfel primul lider străin care susţine un discurs în persoană în Legislativul Ucrainei, de la începutul invaziei ruse.
Responsabilii de la Helsinki au precizat că necesarul de gaze e asigurat din alte surse, prin conducta Balticconnector, care leagă Finlanda de Estonia.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
În România, în ultimele 24 de ore, au intrat circa 8.300 de ucraineni.
Kievul a permis intrarea în țară 10 mii de militari din Polonia și Lituania care vor realiza planul de „ocupare„ și „jefuire” a Ucrainei, scrie presa din Rusia. Este cea mai recentă știre falsă din ciclul celor privind ocuparea vestului Ucrainei de către Rusia. Acestea se încadrează în meta-narațiunile privind amestecul Occidentului în război și natura artificială – și deci instabilă – a statului ucrainean.
În afara Rusiei, în țări ex-sovietice și ex-comuniste, trimișii și simpatizanții Moscovei au încercat să marcheze Ziua Victoriei, dar, în cele mai cazuri, acțiunile lor au fost puse în umbră de manifestări de protest față de acțiunile Rusiei și de solidaritate cu Ucraina. Corespondenții Veridica în țări ex-sovietice și ex-comuniste au luat pulsul zilei de 9 mai.
Presa rusă revine la narațiunea privind intenția Poloniei de a ocupa o parte din Ucraina, iar de data aceasta pune accentul pe declarații ale președintelui Andrzej Duda, pe care le interpretează și le scoate din context.