Preşedintele Poloniei Andrzej Duda susține că este necesară o prezenţă militară sporită aliată, având în vedere agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și criza de securitate ce vizeaă întreaga Europă.
La Varșovia, ministrul britanic al Apărării Ben Wallace anunță că țara sa îşi va desfăşura sistemul de apărare antiaeriană ultramodern Sky Sabre în Polonia, membrii NATO urmărind și să consolideze securitatea pe flancul estic al organizaţiei.
Este o provocare în special pentru ţările care se află în prima linie – afirmă ministrul francez al Educației; Polonia, Bulgaria sau România "sunt în situaţia în care trebuie să primească foarte mulţi copii şi, prin urmare, au nevoie în mod special de ajutorul Comisiei Europene".
Vizita celor trei șefi de guvern din țări slave ex-comuniste, astăzi membre ale NATO și Uniunii Europene, survine într-un moment în care, potrivit oficialilor ucraineni, Kievul e sub stare de asediu.
1,8 milioane de persoane și-au găsit refugiu în Polonia – relevă datele prezentate de Organizația Internațională pentru Migrație
Sâmbătă, 6 martie, a 11-a zi de la începutul invaziei Ucrainei de către Rusia, numărul de refugiați Ucraineni în Polonia depășise un milion. Ce se întâmplă la punctele de trecere a frontierei și în orașe? Este Polonia pregătită să accepte milioane de refugiați? Michal Kukawski relatează pentru Veridica din epicentrul crizei refugiaților ucraineni, o criză care ar putea să se acutizeze în curând.
În calitate de membru al NATO, Regatul Unit a respins solicitările Ucrainei de a impune o zonă de interdicţie aeriană deasupra ţării; forţele NATO ar putea doborî avioane rusești, fapt care ar duce la o escaladare semnificativă a conflictului.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii acuză atacurile trupelor ruse asupra unităţilor sanitare din Ucraina.
Pablo Gonzales e apărat de un avocat al liderului secesionist catalan Carles Puigdemont, al cărui anturaj ar fi infiltrat de oamenii Moscovei.
Partenere în Uniunea Europeană, aliate în NATO și amândouă vecine cu Ucraina, Polonia și România sunt pricipalele destinații ale refugiaților ucraineni care fug din calea războiului.
Guvernul de la București urmează să demareze și procedurile de retragere din Banca Internaţională de Investiţii, catalogată de mulți experți economici drept o relicvă a Războiului Rece.
După președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Olaf Scholz, va merge în Rusia și în Ucraina.
Polonia se numără printre principalii susținători regionali ai eforturilor Ucrainei de contracarare a amenințărilor Rusiei.
Steinmeier a fost ministru de Externe în două rânduri, 2005-2009 şi 2013-2017, şi candidat al social-democraţilor la funcţia de cancelar în 2009
Săptămâna trecută, ruşii au calificat drept nu tocmai rațională decizia Berlinului, în condițiile în care rezervoarele subterane din Germania s-au golit, deja, în proporție de 47%.
România, precizează ministerul său de externe, sprijină consecvent eforturile OSCE de a soluţiona conflictele prelungite din regiunea Mării Negre.
Șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a anunțat triplarea, până la la 200 de milioane de euro, a fondurilor europene destinate vecinilor Belarusului, Polonia, Lituania și Letonia, pentru a-și securiza frontierele.
Mii de migranți ilegali se află, încă, în pădurile de la frontierele belaruse, de unde speră să intre în spațiul Uniunii Europene, prin Polonia, Lituania sau Letonia.
Incidentele survin după ce regimul autoritar de la Minsk anunțase că migranții blocați în frig, prin pădurile de la frontieră, sunt relocați într-un așa-numit centru logistic.
Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, și-a reiterat convingerea că aliatul și protectorul regimului autoritar de la Minsk, președintele rus Vladimir Putin, încurajează fluxul de migrație ilegală alimentat de belaruși.
Responsabilii regimului autoritar de la Minsk pretind că migranților bolnavi li se asigură îngrijiri medicale și că e în curs de amenjare un așa-numit centru logistic la Grodno, unde aceștia vor putea dormi.
Președintele autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, îi acuză pe responsabilii politici de la Varșovia că au inventat un fals dosar al migrației, ca să-și rezolve problemele interne și tensiunile cu partenerii europeni.
Minskul instrumentalizează ființe umane pentru a destabiliza frontiera exterioară a Uniunii Europene – constată, într-o declarație comună, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Estonia, Irlanda și Norvegia.
Minskul afirmă că ia în calcul blocarea funcţionării gazoductului Yamal-Europa, care traversează Belarusul şi alimentează cu gaz rusesc Polonia şi Germania.
Gazoductul permite gigantului energetic rusesc Gazprom să livreze în Europa mari cantităţi de gaze extrase din peninsula Yamal, din Arctica, iar Belarusul încasează sume importante fiindcă permite tranzitul hidrocarburilor.
El spune că aceştia sunt utilizaţi ca scuturi umane, pentru a destabiliza situaţia din ţara lui şi din întreaga Uniune Europeană.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre ale Uniunii să ia în calcul noi sancțiuni contra Minskului.
Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a apreciat din nou drept legitime măsurile adoptate, la rândul lor, de Polonia, Lituania și Letonia pentru a opri fluxul de migrație ilegală spre Uniunea Europeană, alimentat de regimul autoritar de la Minsk.
Polonia a instituit starea de urgență la frontiera belarusă și a desfășurat în zonă șase mii de militari, care-i ajută pe grăniceri să oprească migranții.
Partidul lui Orban, FIDESZ, se confruntă, în premieră, cu un cartel al opoziției unite înaintea alegerilor parlamentare, iar pe culoarul potențialilor prezidențiabili de extremă dreapta din Franța Le Pen pare eclipsată de ceva timp de publicistul Eric Zemmour.
Autoritățile poloneze, care încearcă să-I oprească și să-i trimită înapoi, au suscitat criticile vehemente ale organizațiilor non-guvernamentale, între care Amnesty International, fiindcă le refuză dreptul de azil.
Majoritatea media afirmă că primele ținte sunt guvernele conservatoare de la Budapesta și Varșovia.
Donații
Veridica.md