Polonia trimite trupe să ajute Ucraina, Franța vrea să ocupe Ucraina, iar Zelenski câștigă miliarde, potrivit dezinformărilor ruso-chineze. Bonus: în Statele Unite extremiștii de stânga boicotează funearliile lui Charlie Kirk.
Falsuri şi dezinformări ruso-chineze: armata poloneză se alătură Kievului iar Franţa plănuieşte ocuparea Ucrainei
După încălcarea spaţiului aerian polonez de către dronele ruseşti în 10 septembrie, dezinformările privind reacţia Varşoviei s-au înteţit inclusiv în China, unde unele postări pe reţelele de socializare anunţau că Polonia este pe cale să devină primul stat european care desfăşoară oficial trupe în Ucraina. Jurnaliştii de la Deutsche Welle au depistat mai multe videoclipuri pe platforma Haokan, potrivit cărora trimiterea de de militari polonezi în ţara vecină este iminentă. Un articol postat de publicaţia chineză Hot News cita agenţia rusă de ştiri TASS, susţinând că premierul polonez Donald Tusk „şi-a declarat explicit disponibilitatea de a accepta propunerea lui Zelenski” şi descriind decizia drept un „eveniment istoric”, deoarece Polonia este „prima ţară NATO care şi-a anunţat public intenţia de a trimite trupe în Ucraina”. Ştiri similare în format video au apărut şi pe reţeaua de socializare Weibo, unde un videoclip a adunat peste 20.000 de vizualizări înainte de a fi şters. Un alt clip vorbea despre „escaladarea conflictului” după ce „Polonia a anunţat că va trimite trupe în Ucraina”.
Toate aceste afirmaţii par să aibă ca punct de pornire comentariile făcute de preşedintele ucrainean în timpul unei conferinţe de presă la Kiev în 11 septembrie. Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este pregătită să consilieze și să asiste Polonia în ceea ce privește apărarea împotriva dronelor și a sugerat că premierul Tusk a fost de acord să trimită reprezentanți militari în Ucraina în acest scop. „ Nu cred că cineva are astăzi astfel de sisteme (eficiente de apărare aeriană anti-drone – n.n.), doar noi le avem - și rușii ”, au fost cuvintele exacte ale lui Zelenski. „Suntem pregătiți și deschiși (să ajutăm Polonia). Donald (Tusk) a spus că își va trimite armata. L-am pus în legătură cu ministrul Apărării și cu (comandantul armatei, Olexandr) Sârski.” Formularea neclară a lui Zelenski a fost limpezită în ziua următoare de Ministerul polonez al Apărării, care a explicat că sunt planificate „sesiuni de antrenament cu drone și cooperare între experți din Polonia și Ucraina”, şi că „toate aceste activități vor avea loc pe teritoriul Poloniei”. În ciuda acestor precizări, articolele și videoclipurile din presa chineză au continuat să denatureze remarcile inițiale ale lui Zelenski. Potrivit specialiştilor, fermele de conținut care produc acest tip de materiale fac parte dintr-un ecosistem media chinezesc complex, aflat sub control guvernamental.
În 9 septembrie, mai multe instituţii de presă ruseşti au publicat o hartă cu aparenţa unui document militar, cu pretenţia că dezvăluie un plan de ocupaţie occidentală a Ucrainei după ce se va ajunge la un armistiţiu cu Rusia. Harta, atribuită statului major al armatei franceze, ar fi fost furată de un grup de hackeri ruși care au divulgat documentul presei. „Hackerii KillNet susțin că au pătruns în rețeaua internă a Forțelor Armate Franceze și au publicat o hartă intitulată «Forțele Comune ale Coaliției Voluntarilor»”, explică „CamilleMoscow”, un cont pro-rus din reţeaua X cunoscut pentru răspândirea regulată a dezinformărilor. Potrivit autorului postării, presupusul plan de ocupație ar urma să fie însoțit de jefuirea resurselor Ucrainei de către europeni. Franţa este acuzată în mod special că vrea să acapareze „resursele minerale” ale țării, constând în „petrol, gaze, titan, litiu, nichel”.
Harta a fost publicată inițial pe canalul Telegram de Mash, o publicaţie rusă cu poziții apropiate Kremlinului. Potrivit publicației de investigații în limba rusă Meduza, Mash primește subvenții de la Institutul pentru Dezvoltarea Internetului şi este un actor cheie al statului rus în diseminarea propagandei rusești, aşa cum a relatat revista de specialitate Diplomatie. Mash răspândește în mod curent dezinformări despre Ucraina. În august, publicaţia a susținut că în război ar fi murit 1,7 milioane de soldați ucraineni, citând pretinse documente obținute de grupul de hackeri Killnet. Pe lângă faptul că cifra este nerealistă, depășind efectivele totale ale forțelor armate ucrainene, este puțin probabil ca Killnet să aibă capacitatea de a efectua operațiuni complexe de hacking.
Potrivit unor experţi intervievaţi de TF1, grupul este considerat mai degrabă o sursă de propagandă decât o echipă de hackeri experimentați.
În ceea ce priveşte harta în sine, este cu siguranţă un document contrafăcut, plin de greșeli de ortografie care sugerează că autorul ei nu este vorbitor nativ de franceză. O altă eroare este desemnarea pe hartă a Belarus (în franceză Biélorussie) cu denumirea „Biélarus”, care nu există în franceză. Chiar și numele de familie al lui Thierry Burkhard, șeful Statului Major al Forțelor Armate Franceze la momentul publicării hărții – în aprilie 2025 – este scris greșit („Burkhardt” în loc de Burkhard). Dincolo de problemele ortografice şi toponimice, harta nu respectă simbologia și terminologia tipice ale hărților militare ale armatei franceze, definite conform standardelor NATO. Astfel, aşa-numitul plan de ocupaţie este semnat în numele „Șefului Statului Major General al Forțelor Armate Franceze”, când de fapt denumirea corectă este „Șeful Statului Major al Apărării”, fără cuvântul „general”. O altă denumire improprie utilizată pentru anumite unităţi este cea de „companie combinată de infanterie”, în condiţiile în care Franţa respectă denumirea NATO şi foloseşte termenul „infanterie mecanizată” sau „motorizată”. Un alt indiciu al falsului este reprezentarea unităţilor aliate cu un simbol în formă de diamant. Or, în simbologia NATO adoptată de Franşa, inamicul este reprezentat printr-un diamant roşu, în timp ce aliatul este întotdeauna desenat ca un dreptunghi albastru. Pe lângă aceste greşeli grosolane, harta este nerealistă din punct de vedere politic, fiind în discordanţă cu poziţiile exprimate de ţările europene privind desfăşurarea unei coaliţii în Ucraina. Declaraţiile statelor dispuse să participe la o coaliţie au evocat de fiecare dată desfăşurări militare în retragere, şi nu pe linia frontului, aşa cum arată harta. Asta ar însemna ca voluntarii să înlocuiască practic armata ucraineană, ceea ce a fost întotdeauna negat formal, ba chiar a fost o condiţie pentru eventuala desfăşurare a coaliţiei.
„Miliardarul” Zelenski se îmbogăţeşte prin corupţie
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski rămâne ţinta predilectă a dezinformărilor orchestrate de propagandiştii Kremlinului inclusiv cu instrumentele Inteligenţei Artificiale. „Un oficial anticorupție din #Ucraina expune imperiul imobiliar de 1,2 miliarde de dolari al lui #Zelenski. Contribuabilii americani nu au făcut decât să finanțeze cea mai mare schemă de corupție din lume”, se arată într-o postare din 26 august. Postarea, ca şi altele cu conţinut similar din reţeaua X, a fost distribuită pe mai multe platforme şi în mai multe limbi – inclusiv în română – şi include un videoclip în care se susține că „Olena K” - o presupusă anchetatoare din cadrul Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) – ar fi fugit în Europa după ce a condus un grup de lucru care investiga transferurile offshore efectuate de Zelenski și alți oficiali ucraineni de rang înalt pentru achiziționarea de proprietăți de lux.
Sursa indicată a dezvăluirilor este un articol publicat pe un site web al unei publicaţii online intitulată „London Telegraph”. Însă, în ciuda îngrijorărilor reale legate de independenţa instituţiilor anti-corupție din Ucraina, nu există dovezi care să susțină afirmațiile din articol. Un purtător de cuvânt al NABU a declarat pentru AFP că nicio angajată cu numele „Olena K” nu a lucrat vreodată acolo şi că nu au ştiinţă de presupusele transferuri bancare descrise în postări. Centrul pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina a etichetat, de asemenea, afirmațiile ca fiind false. Articolul din London Telegraph este atribuit unei anumite „Charlotte Davies”, având fotografia autoarei ataşată. O căutare inversă de imagini a dezvăluit că femeia din imagine este de fapt jurnalista independentă britanică Helen Brown, care folosește aceeași fotografie pe profilul ei X. Brown colaborează la The Independent, BBC, Sky News și The Daily Telegraph . Ea s-a declarat „îngrozită” să-şi vadă „profilul de tip signup deturnat de persoane necunoscute şi legat de un nume fals şi o publicaţie fictivă”, adăugând că nu a scris niciodată despre Zelenski sau despre afacerile acestuia. În 14 septembrie, The Daily Telegraph a publicat un interviu cu Helen Brown pe tema articolului fals.
Pe de altă parte, site-ul londontelegraph.uk conține mai multe elemente suspecte, inclusiv date de înregistrare a domeniului care arată că acesta nu aparține unei companii media standard din Regatul Unit, și link-uri care duc la profiluri ale serviciului generic de creare de site-uri web WordPress. Designul site-ului seamănă cu cel al ziarului The Daily Telegraph, dar a fost creat abia pe 14 august, cu doar două săptămâni înainte de publicarea articolului despre „Olena K”, şi a încetat să mai posteze după 27 august. AFP a analizat și coloana sonoră a videoclipului folosind instrumentul de evaluare a autenticităţii audio deepfake-total.com, care a înregistrat o probabilitate mare ca acesta să fie un deepfake. O analiză ulterioară realizată cu instrumentul de detectare a clonării vocale Hiya a stabilit că vocile au fost „foarte probabil” generate folosind inteligența artificială.
Funeraliile lui Charlie Kirk: protestatari ultrareligioşi prezentaţi online ca activişti de stânga
Desfăşurată duminică pe un stadion din Arizona, în prezenţa a zecii de mii de americani, slujba de pomenire dedicată lui Charlie Kirk, popularul comentator şi activist de dreapta asasinat la începutul lunii, a inclus discursuri ale preşedintelui Donald Trump şi ale unor proeminenţi susţinători republicani, toate prezentându-l pe Kirk drept „un simbol al valorilor conservatoare şi creştine”.
La scurt timp după încheierea ceremoniei, mai multe postări devenite virale pe reţelele de socializare au susţinut că „liberalii” și democrații s-au adunat în fața stadionului pentru a protesta. Unii utilizatori au afirmat chiar că mii de manifestanți de stânga au „atacat” ceremonia de omagiere a tânărului împuşcat în Utah. Într-un videoclip distribuit pe TikTok, un utilizator pretindea că „în prezent sunt 5.000 de liberali lângă locul de desfăşurare a ceremoniei” purtând mesaje care întinează memoria lui Kirk. Un alt utilizator al reţelei X i-a numit pe protestatari „liberali retardaţi dezgustători”.
În realitate, protestatarii prezenţi nu erau liberali sau democraţi, ci membri ai Bisericii Baptiste Westboro, un grup religios marginal cu sediul în Kansas. Jurnaliştii de la Deutsche Welle au geolocalizat filmarea pe West Maryland Avenue, la nord de State Farm Stadium, acolo unde organizatorii evenimentului au înfiinţat „zone de liberă exprimare”. Pancartele vizibile în videoclip, cu mesaje precum „Păcatele generează violență” și „America este sortită pieirii”, sunt în concordanță cu retorica Bisericii Baptiste Westboro. Sloganuri similare au apărut și în cadrul unor adunărilor anterioare, iar astfel de proteste au fost descrise pe larg în presa americană. De altfel, site-ul web al Bisericii Babtiste Westboro îşi anunţase public intenţia de a picheta ceremonia dedicată lui Charlie Kirk.
Reportajele realizate la faţa locului de jurnaliştii americani vorbesc de o mână de protestatari, departe de miile de manifestanţi evocaţi în mediul online.
Biserica Baptistă Westboro este cunoscută încă din anii 1990 pentru organizarea de demonstrații incendiare la înmormântări și evenimente publice. Grupul, condus timp de decenii de Fred Phelps iar acum de membri ai familiei sale, este binecunoscut pentru poziţiile sale anti-LGBTQ și discursul instigator la ură. Principalul mesaj al grupului este că America se află sub judecata divină pentru că tolerează ceea ce consideră păcate, în special homosexualitatea, avortul și valorile seculare sau liberale. Au vizat funeraliile lui Charlie Kirk ca parte a tacticii lor tradiţionale de a profita de slujbele de înmormântare dedicate unor persoane proeminente pentru a-și răspândi mesajul și a atrage atenția presei. Deși acțiunile lor au fost condamnate în repetate rânduri, Curtea Supremă a SUA a decis în 2011 că astfel de proteste sunt protejate de Primul Amendament al Constituţiei şi că autoritățile le pot restricționa doar prin instituirea unor zone tampon sau prin reglementări în acord cu timpul şi locul fiecărei manifestări.
