Responsabilii regimului autoritar de la Minsk pretind că migranților bolnavi li se asigură îngrijiri medicale și că e în curs de amenjare un așa-numit centru logistic la Grodno, unde aceștia vor putea dormi.
Președintele autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, îi acuză pe responsabilii politici de la Varșovia că au inventat un fals dosar al migrației, ca să-și rezolve problemele interne și tensiunile cu partenerii europeni.
Minskul instrumentalizează ființe umane pentru a destabiliza frontiera exterioară a Uniunii Europene – constată, într-o declarație comună, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Estonia, Irlanda și Norvegia.
Minskul afirmă că ia în calcul blocarea funcţionării gazoductului Yamal-Europa, care traversează Belarusul şi alimentează cu gaz rusesc Polonia şi Germania.
Gazoductul permite gigantului energetic rusesc Gazprom să livreze în Europa mari cantităţi de gaze extrase din peninsula Yamal, din Arctica, iar Belarusul încasează sume importante fiindcă permite tranzitul hidrocarburilor.
El spune că aceştia sunt utilizaţi ca scuturi umane, pentru a destabiliza situaţia din ţara lui şi din întreaga Uniune Europeană.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre ale Uniunii să ia în calcul noi sancțiuni contra Minskului.
Ministrul federal de Interne, Horst Seehofer, a apreciat din nou drept legitime măsurile adoptate, la rândul lor, de Polonia, Lituania și Letonia pentru a opri fluxul de migrație ilegală spre Uniunea Europeană, alimentat de regimul autoritar de la Minsk.
Polonia a instituit starea de urgență la frontiera belarusă și a desfășurat în zonă șase mii de militari, care-i ajută pe grăniceri să oprească migranții.
Partidul lui Orban, FIDESZ, se confruntă, în premieră, cu un cartel al opoziției unite înaintea alegerilor parlamentare, iar pe culoarul potențialilor prezidențiabili de extremă dreapta din Franța Le Pen pare eclipsată de ceva timp de publicistul Eric Zemmour.
Autoritățile poloneze, care încearcă să-I oprească și să-i trimită înapoi, au suscitat criticile vehemente ale organizațiilor non-guvernamentale, între care Amnesty International, fiindcă le refuză dreptul de azil.
Majoritatea media afirmă că primele ținte sunt guvernele conservatoare de la Budapesta și Varșovia.
Un bilanț actualizat, tot vineri, de autoritățile poloneze ridică la cinci numărul migranților care și-au pierdut viața încercând să treacă din Belarus în Polonia.
Aliate în numele valorilor tradiţionale, guvernele ungar şi polonez se poziţionează frecvent pe poziţii ostile Comisiei Europene, care le acuză că vor să îngrădească independenţa justiţiei, libertatea presei şi drepturile persoanelor LGBT.
Partidul antisistem autointitulat al Piraților îl acuză pe premierului populist Andrej Babis că a subordonat Cehia intereselor sale de afaceri.
Asociațiile presei poloneze au protestat față de ceea ce au numit privarea opiniei publice de informații din surse independente, iar opoziția de la Varșovia a acuzat guvernul naționalist conservator că mizează pe teama de migranți pentru a-și ameliora scorul în sondajele privind intențiile de vot.
Anul acesta, trupelor ruseşti li se adaugă şi cele ale Belarusului aliat, pentru exerciţii comune despre care ministerul Apărării de la Minsk afirmă că iau în calcul scenariul unui atac din exterior asupra celor două state ex-sovietice.
Potrivit Convenției internaționale privind refugiații, adoptată în 1951, solicitanții de azil nu trebuie sancționați, chiar dacă trec ilegal frontiera.
Până acum necunoscută publicului neinteresat de atletism și discretă în ceea ce privește opiniile sale politice, Țimanuskaya a devenit celebră după ce a afirmase că a fost obligată să-și suspende participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo și dusă de responsabilii comitetului național olimpic belarus la aeroport, pentru a fi expediată în țară.
Aproape întrega populație evreiască din Polonia, de circa trei milioane de persoane, a fost exterminată de ocupanții germani între 1939 și 1945.
Fostul vicepremier și trimis al Kremlinului pentru Moldova și Transnistria, Dmitri Rogozin, a făcut o paralelă între cazul deturnării avionului din Belarus, care îl avea la bord pe junralistul și activistul Roman Protasevici, și situația sa din iulie 2017, atunci când fiind pe listele de oficiali ruși sancționați de UE pentru anexarea Crimeii și războiul din Estul Ucrainei, nu a putut ateriza pe teritoriul UE sau survola spațiul aerian al acesteia.
Cu schimburi comerciale de circa 6,5 miliarde de dolari pe an, Polonia este, alături de Ungaria și Bulgaria, printre puținele țări membre ale Uniunii Europene care păstrează raporturi cordiale cu Turcia, fiindcă practicile autoritare ale regimului Erdogan au consternat în repetate rânduri Bruxellesul.
La sfârşitul lui martie, secretarul american de stat, Antony Blinken, şi-a exprimat convingerea că gazoductul în construcţie e o ideea proastă, contravine intereselor Uniunii Europene şi poate afecta interesele Ucrainei, Poloniei şi ale altor parteneri sau aliaţi apropiaţi.
Vizita preşedintelui Andrzej Duda la Bucureşti are loc in contextul aniversării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei dintre două ţări îngrijorate, încă din epocă, de agresivitatea şi expansionismul Rusiei, pe atunci bolşevică.
Turcia practică o diplomație non-conflictuală, spre deosebire de România și Polonia, afirmă portavocea Kremlinului, Sputnik. Publicația interpretează dintr-un unghi propriu trilaterala România – Polonia – Turcia de la București și inventează fracturi inexistente în abordările celor trei.
Ministerul de Externe afirmă că măsura e un „răspuns la o ripostă excesivă, asimetrică şi distructivă a Varşoviei la o decizie legitimă şi motivată a Belarusului”.
Varşovia a criticat imediat această decizie şi a avertizat că va lua măsuri similare.
Tancurile americane nu ar putea invada Rusia și ar întâmpina dificultăți asemănătoare cu cele pe care le-au avut diviziile blindate germane din Al Doilea Război Mondial. E un fake news care trimite, pe de-o parte, la narațiunea privind planuri de atac ale NATO/SUA, iar pe de altă parte la metanarațiunea legată de cel de-Al Doilea Război Mondial.
Varșovia precizează că decizia a fost adoptată în conformitate cu principiul reciprocităţii şi în mod coordonat.
NATO are o postură agresivă față de Rusia și se antrenează pentru invadarea regiunii Kaliningrad a acesteia. Adevăratul obiectiv al Alianței este însă să facă bani pentru marile corporații americane din domeniul apărării.
Protestele femeilor și tinerilor din Polonia durează, deja, de trei luni. Poliția și-a intensificat acțiunile împotriva lor și a trimis în stradă agenți care, de obicei, sunt folosiți împotriva celor mai periculoși infractori ai țării. Guvernul, pe de altă parte, a pregătit o lege care le impune manifestanților să accepte amenzi penale. Efecte: mâini și picioare rupte, arestări abuzive, instanțe super-aglomerate și ineficiente și o și mai mare furie în societate.
