Donații
Veridica.md
Guvernarea de la Chișinău apropie țara de NATO, care îi furnizează Republicii Moldova armament pentru a o pregăti drept viitor teatru de război împotriva Rusiei, scrie presa rusă, care aduce ca argument livrarea a 3 (TREI) transportoare blindate de către Germania. Este vorba de încă o pledoarie pentru neutralitate care ignoră faptele care arată că, de fapt, pentru Rusia neutralitate înseamnă doar acceptarea hegemoniei sale și că este gata să atace țări neutre care nu doresc să fie în sfera sa de influență.
Presa rusă scrie că, pentru că a primit trei blindate, Moldova vrea în NATO și se pregătește de război că Rusia
ȘTIRE: „Toate ultimele acțiuni ale guvernării pro-europene a Republicii Moldova și declarațiile persoanelor oficiale vorbesc despre faptul că se îndreaptă fără echivoc spre integrarea în NATO, care indubitabil va duce la confruntare cu Rusia. Singurul lucru care poate să împiedice aceasta este statutul de neutralitate din Constituție. Dar Maia Sandu va rezolva această „problemă” și va duce țara spre un viitor luminos, la fel cum a făcut-o „președintele păcii”, Vladimir Zelenski.
Procesele care au loc în Moldova demonstrează că i se pregătește rolul de viitor teatru de acțiuni militare, după ce „războiul până la ultimul ucrainean” pe care NATO îl duce împotriva Rusiei, se va finaliza. Nu este necesar să fie amintit că anume extinderea NATO spre est și intenția clară a Ucrainei de a i se alătura au constituit acea „linie roșie” care a provocat necesitatea operațiunii militare speciale.
[...]
Este cunoscut faptul că direcția spre UE trece prin colaborarea cu NATO. De aceea, nu este de mirare că Republica Moldova cea neutră a început să-și extindă colaborarea cu blocul, îndreptat, în primul rând, împotriva Rusiei.
Acum e în toi procesul de pompare în Republica Moldova a armamentului NATO după modelul Ucrainei, ca să oblige țara să renunțe la statutul de neutralitate, să o împingă să rezolva problema transnistreană pe calea armelor și să atragă Rusia în conflict. Spre exemplu, la începutul lui ianuarie, Germania i-a transmis o tranșă de transportoare blindate „Piranha” și altă tehnică.
[...]
Actuala guvernare a Moldovei, îndeplinit indicațiile curatorilor săi, atrage conștient țara într-un conflict cu Rusia, transformând-o într-un nou teatru de operațiuni militare. Cu toate acestea, ei înțeleg foarte bine că respectarea statutului de neutralitate este o garanție sigură a securității, în comparație cu colaborarea cu NATO.”
NARAȚIUNI: 1. Republica Moldova este înarmată pentru a deveni un nou teatru de război. 2. Neutralitatea militară este cea mai sigură soluție de pace pentru Republica Moldova. 3. Invazia rusă din Ucraina a fost provocată de extinderea NATO spre est. 4. NATO poartă un război împotriva Rusiei.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituția votată în 1994 de un parlament de stânga. Menținerea status quo-ului este promovată de politicienii pro-Moscova, care îl prezintă drept un garant al securității țării.
Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii 90, iar unul din cele mai importante proiecte ale NATO a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică și care reprezentau un pericol pentru poluarea mediului și otrăvirea solului și apelor.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse.
Apropierea Republicii Moldova de UE este privită critic de Moscova și de politicieni pro-ruși de la Chișinău. Tezele despre pregătirea Republicii Moldova pentru un război împotriva Rusiei, implicarea acesteia în conflicte militare, utilizarea infrastructurii de către NATO pentru a susține Ucraina în războiul cu Rusia s-au întețit în ultima perioadă de timp, scopul fiind de a alimenta fricile cetățenilor și atitudinea negativă față de NATO.
Pe de altă parte, războiul din Ucraina a readus în atenție un fapt cunoscut de mulți ani la Chișinău, dar ignorat de autorități: forțele armate ale Republicii Moldova sunt insuficient echipate și pregătite pentru a apăra teritoriul acesteia în fața unei agresiuni. În acest context, s-a discutat despre modalități de consolidare a securității și s-a identificat, ca prioritate, dotarea armatei cu echipamente care să acopere nevoile de apărare. Totodată, a fost adusă în discuție și posibilitatea ca securitatea să fie obținută prin aderarea la o alianță defensivă, dar nu s-a făcut vreun pas în acea direcție, iar un atare demers ar fi, oricum, complicat și de durată pentru că ar necesita nu doar amendarea Constituției Republicii Moldova – aderarea la NATO, de pildă, implică nu doar procedura în sine (o țară trebuie să solicite să fie primită și să îndeplinească un set de criterii, aliații trebuie să accepte și să ratifice etc.)
OBIECTIV: Să inducă frica despre pericolul implicării Republicii Moldova într-un conflict militar de anvergură (împotriva Rusiei) dacă va continua apropierea de Occident (NATO) și să provoace, astfel, presiuni asupra autorităților. Să inoculeze ideea că neutralitatea este singura soluție de securitate pentru Republica Moldova.
Rusia pledează pentru neutralitate, dar agresează țări neutre
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Teza că aderarea la NATO duce în mod inevitabil la o confruntare cu Rusia este una falsă, promovată în ultimii ani de Moscova în mare parte pentru a-și justifica agresiunile și eforturile de menținere/refacere a imperiului. Cea mai mare (și ultima) extindere a NATO spre est a fost în 2004, iar aceasta nu a provocat confruntări sau atacuri asupra Rusia. Niciun stat nu a amenințat Rusia, Alianța fiind una defensivă. Din contra, invazia în Ucraina a determinat două vecine ale Rusiei - Finlanda și Suedia, două state tradițional neutre militar, să ceară aderarea la NATO pentru că și-au simțit securitatea chiar și mai amenințată decât în perioada Războiului Rece și a URSS.
Teza că neutralitatea este cea mai bună soluție pentru asigurarea securității este combătută de comportamentul Rusiei, care a invadat Ucraina, o țară neutră și a cărei suveranitate și integritate le-a asigurat, alături de alte mari puteri, prin Memorandumul de la Budapesta din 1994.
Într-o situație oarecum similară este și Republica Moldova, pe al cărei teritoriu staționează un contingent militar rus și este amplasat un enorm depozit milita. Totodată, pe teritoriul Republicii Moldova este întreținut un conflict înghețat cu regiunea separatistă transnistreană, susținută financiar și militar de către Rusia, a cărei armate s-a implicat și direct, în 1992, în conflictul militar cu Chișinăul.
Și narațiunea că Ucraina a fost determinată din exterior să lupte împotriva Rusiei este una falsă. În primul rând, nu Ucraina a atacat Rusia, ci Moscova a anunțat așa-numita „operațiune militară specială” pentru denazificarea Ucrainei, un argument fals, menit să compare Ucraina cu Germania nazistă față de care o bună parte a populației ruse mai are sechele de pe urma celui de-al doilea Război Mondial. E greu de identificat și vreun câștig al Occidentului din această situație, din moment ce efectele războiului au lovit dur în economiile europene, ceea ce provoacă nemulțumiri sociale și eforturi financiare (inclusiv pentru a sprijini Ucraina).
Cele 3 transportoare blindate „Piranha” pe care le-a primit Republica Moldova în ianuarie din Germania (3 au fost recepționate deja) vor fi utilizate pentru „modernizarea și consolidarea capacităților de apărare ale Armatei Naționale”, a anunțat Ministerul Apărări ide la Chișinău. Ar fi greu de închipuit în ce măsură acestea pot fi privite ca pregătiri pentru un atac împotriva Rusiei, țară care se laudă cu un arsenal de zeci de mii de vehicule blindate, de la tancuri la transportoare. La fel, e greu de văzut cum teritoriul de 33,8 mii de km pătrați al Republicii Moldova ar putea fi teatru de război pe care NATO îl pregătește împotriva Rusiei.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Mai mulți oficiali de la Chișinău au vorbit în ultimul timp despre necesitatea fortificării capacităților de apărare, iar președintele Maia Sandu a declarat într-un interviu pentru politico.eu despre necesitatea discuțiilor privind o eventuală aderare la o alianță mai mare care să-i asigure securitatea. Totuși, ea a precizat că aceasta ar urma să se întâmple în cadrul unui proces democratic.
---copie-image.webp)
