Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
O nouă conferința de sprijin pentru Kiev e programată, marți, la Paris.
„Sunt gata să vorbesc cu (președintele rus Vladimir) Putin, dacă el caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă" - a declarat președintele american, Joe Biden.
El ar urma să-l întâlnească pe omologul său chinez, Xi Jinping, luni, la Bali, în Indonezia, în marja summitului G20.
Președinții celor două puteri se vor întâlni cu ocazia summitului G20 din Indonezia.
El apreciază că şi ucraienii au înregistrat pierderi similare.
Joe Biden îl va întâlni și pe omologul său chinez pentru a discuta problema Taiwanului și celelalte disensiuni din relațiile bilaterale.
Anterior, ruşii au recunoscut că se amestecă în alegerile americane.
Avocații săi spun că „nu dețin informații despre locul exact în care ea se află acum și nici despre destinația sa finală".
Succesorul său democrat, Joe Biden, i-a îndemnat pe americani să „apere democrația”, despre care a spus că e în pericol.
În 2017, el a fost condamnat la nouă ani și șase luni de închisoare, pentru corupție și spălare de bani.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Experți și opozanți spun că președintele slăbește vigilența americanilor, când sute de oameni mor încă zilnic de Covid.
Washingtonul aplică „politica unei singure Chine” și recunoaște oficial doar guvernul de la Beijing.
Armata ucraineană anunță că a depășit un obstacol important pentru înaintarea spre est.
Washingtonul afirmă că a făcut o ofertă „serioasă” Moscovei, dar că rușii „nu răspund”.
Separate politic din 1949, când forțele naționaliste anticomuniste s-au refugiat pe insulă și comuniștii au preluat controlul asupra Chinei continentale, cele două state chinezești își dispută legitimitatea internațională.
La sfîrșitul lui ianuarie, cu nici o lună înainte de declanșarea războului, președintele ucrainean le-a cerut occidentalilor să nu mai răspândească panica pe tema tensiunilor dintre țara sa și Rusia.
Președintele american Joe Biden a pus capăt așa-numitei ambiguității strategice pe această temă.
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, pe 24 februarie, el a devenit una dintre figurile emblematice ale administrației Biden.
Refuzul definitiv de a oferi garanții că NATO va înceta extinderea spre est, va duce actuala criză internațională într-o fază nouă, scrie Rosbalt.
Oricine a urmărit pe 28 iulie ştirile la posturile TV federale, a putut observa încercările nu foarte reuşite ale propagandiştilor să depăşească o evidentă disonanţă cognitivă. În această zi a avut loc ceva ce nu se încadrează în tabloul lumii pe care aceştia încearcă să-l inoculeze spectatorilor.
Tensiunile recente pe axa Washington - Moscova dintre cei doi lideri Joe Biden și Vladimir Putin le dau cu siguranță de muncă analiștilor politici din toată lumea care încearcă să decripteze narațiunile celor doi și cumva să prevadă ce curs ar urma acestea. Pe agenda actuală, SUA și Rusia au o serie de subiecte mari precum situația din Ucraina, Siria, dosarul nuclear iranian, situația din nordul Africii. Mai sunt și alte fricțiuni legate de otrăvirea și condamnarea opozantului rus Alexei Navalnîi, scandalul atacurilor cibernetice SolarWinds și recompensele puse de Moscova pe capul militarilor americani din Afganistan.
Propaganda rusească împotriva lui Biden, după declarațiile dure făcute de acesta cu privire la Vladimir Putin, este rezumată de Novoya Gazeta, una dintre puținele publicații independente de la Moscova.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
„Zilele în care Statele Unite au îngenuncheat în faţa acţiunilor agresive ale Rusiei s-au încheiat”
Pe 26 ianuarie, Joe Biden a discutat prima oară cu Vladimir Putin în calitate de președinte al Statelor Unite. Cei doi se cunoșteau de ani de zile, dar convorbirea lor nu pare să fi fost o discuție între doi prieteni care s-au regăsit, nici un schimb de amabilități între șefii a două state care vor să stabilească un prim contact și să testeze apele.
La învestirea lui Biden s-a vorbit despre un nou început, însă în mare măsură pare a fi vorba de o încercare de revenire la punctul în care Statele Unite erau când Donald Trump a preluat puterea. Ca și cum Joe Biden ar vrea să închidă, acum, o paranteză. Acea paranteză din istoria Statelor Unite nu reprezintă, însă, doar o sumă de decizii care pot fi corectate, ci și un nou mod de a privi lumea și de a interpreta realitatea, iar acesta nu poate fi combătut prin ordine prezidențiale și inițiative legislative. Soluția, pentru moment, pare a fi apelul la simbolurile în care este ancorată America.
