Armata chineză a anunțat, luni, că-și va continua manevrele în apropierea Taiwanului, în ciuda apelurilor internaționale la detensionarea situației. „Armata Populară de Eliberare continuă să desfășoare exerciții în spațiul maritim și aerian din jurul Taiwanului, concentrându-se pe operațiuni antisubmarin și de asalt pe mare” - a anunțat comandamentul zonal de Est, citat de agențiile internaționale de știri. Declanșate joi, ca protest față de vizita la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților din Statele Unite, Nancy Pelosi, aceste exerciții urmau să se încheie duminică la amiază, ora Beijingului (04:00 GMT). Președinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat, săptămâna trecută, că nu va da înapoi în fața amenințării militare chineze. La rândul său, Pelosi a declarat că americanii nu-și vor abandona angajamentul față de Taiwan. Președinta democrată a Camerei Reprezentanților e cel mai înalt oficial american care a vizitat insula după predecesorul său republican Newt Gingrich, în 1997. Președintele chinez, Xi Jinping, îi ceruse omologului său american, Joe Biden, să nu se joace cu focul în ceea ce privește Taiwanul, calificat de chinezi drept drept o provincie rebelă. În mai, Biden a afirmat că ar fi dispus să folosească forţa pentru a apăra Taiwanul. El acuzat China că a adoptat o politică primejdioasă, trimițându-și armata în apropierea insulei. Anul trecut, Statele Unite au îndemnat democrațiile lumii să-și consolideze legăturile cu Taiwanul și să nu se lase intimidate de regimul comunist chinez. Separate politic din 1949, când forțele naționaliste anticomuniste s-au refugiat pe insulă și comuniștii au preluat controlul asupra Chinei continentale, cele două state chinezești își dispută legitimitatea internațională, iar Beijingul are un avantaj net. Taiwanul e recunoscut de câteva țări din lume, în timp ce majoritatea celorlalte întrețin relații diplomatice cu republica populară chineză. Dintre acestea, câteva zeci găzduiesc, totuși, reprezentanțe taiwaneze, care n-au statut de ambasadă. 23 de milioane de taiwanezi trăiesc sub amenințarea constantă a unei invazii chinezești, iar temerile s-au amplificat după venirea la putere a președintelui Xi, care a făcut din reunificare o prioritate a politicii sale.
Știri