Fostul premier Silvio Berlusconi, magnatul mass-media care a condus Italia timp de nouă ani, a murit la vârsta de 86 de ani, în urma unei leucemii - a anunţat, luni, anturajul său pentru media internaţionale. Supranumit „nemuritorul” pentru longevitatea sa în politică, senatorul și omul de afaceri, care a marcat profund peisajul politic al țării sale, fusese din nou internat, vineri, la spitalul San Raffaele din Milano, unde a stat de mai multe ori. Partidul conservator fondat de el, Forza Italia, e parte a guvernării tripartite de dreapta, condusă de premierul Giorgia Meloni.
Prietenul lui Putin
Anul trecut, Berlusconi afirma, într-un interviu televizat, că preşedintele rus, Vladimir Putin, a fost „împins” să invadeze Ucraina vecină și că a vrut să-l înlocuiască pe liderul de la Kremlin, Volodimir Zelenski, cu „oameni cumsecade”. Ulterior, el susţinea că a reînodat legăturile cu Putin. Tot în toamna anului 2022, ambasada Rusiei la Roma a publicat, pe Twitter, fotografii cu liderii principalelor partide politice italiene în compania președintelui Putin. Acesta apărea angajat într-o conversație cu Berlusconi, de trei ori șef de guvern și, în acel moment, candidat la Senat. Berlusconi a călătorit în Crimeea anexată în 2014, dar a luat o oarecare distanță față de Moscova după atacul de anul trecut asupra Ucrainei. Media internaționale au calificat postarea drept perfidă, fiindcă survenea înaintea alegerilor parlamentare din Italia.
„Patrula Zero”
Mare iubitor de fotbal, Berlusconi a fost patronul celebrului club AC Milan între din 1986 şi 2017, când şi-a vândut acţiunile, și deținea din 2018 clubul Monza, ajuns în Serie A. Cu el patron, Milan a câștigat de 5 ori Liga Campionilor, prima oară în 1989, după 4-0 în finală cu echipa românească Steaua Bucureşti. Înfrângerea categorică a Stelei, aflată, în epocă, în subordinea ministerului Apărării, a născut în România comunistă butada că echipa bucureşteană şi-a schimbat titulatura din Clubul Sportiv al Armatei în „Patrula Zero”. Fusese a doua finală de Cupa Campionilor, precursoarea Ligii de azi, jucată de Steaua, după cea din 1986, pe care a câştigat-o cu 2-0, după lovituri de departajare, în faţa echipei spaniole CF Barcelona – cea mai mare performanţă din istoria fotbalului românesc.