Alături de Spania, Grecia, Cipru și Slovacia, România este una dintre cele cinci țări membre ale Uniunii Europene care nu recunosc statul kosovar.
Kievul a oferit azil multor contestatari ai președintelui autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, la putere de aproape trei decenii, iar unii dintre aceștia s-au înrolat după invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, ca să lupte contra rușilor.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
El a fost capturat de oamenii regimului după un act de piraterie aeriană.
Polonia va ataca Belarusul și va anexa regiunea ucraineană Liov când va primi un astfel de ordin din partea SUA și Marii Britanii, care au cauzat războiul din Ucraina, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, Varșovia sprijină eforturile de apărare ale Ucrainei de invazia la scară largă a Rusiei, realizată cu sprijinul direct al Minskului.
Susținătorii săi afirmă că omul, în vârstă de 59 de ani, a fost bătut în detenție.
Colaborarea cu regimurile autoritare nu aduce beneficii, scrie presa independentă rusă, care dă exemplul jurnalistului Roman Protasevici, pentru care procurorii au cerut zece ani de închisoare deși își recunoscuse vina. Veridica a mai selectat articole despre fuga de război și zidurile construite, atât de Rusia cât și de vecinii săi, pentru a-i ține pe ruși în țară.
Activiştii umanitari spun că legea permite abuzurile extremei drepte împotriva migranţilor.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
De la declanșarea invaziei din Ucraina, președintele Vladimir Putin a sugerat în mod repetat că utilizarea armelor nucleare nu e exclusă, dacă Rusia ar fi amenințată.
Nici războiul din Ucraina nu fost menționat în declarațiile publice.
Omul cotat drept cel mai docil aliat al rușilor pledează pentru discuții „fără condiții prealabile” între Moscova și Kiev.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
Germania, Polonia și Cehia denunță decizia ca pe o încurajare a regimului Putin în agresiunea sa împotriva Ucrainei.
NATO anunță că este vigilentă și monitorizează îndeaproape situația.
48% dintre respondenți sunt de părere că direcția în care trebuie să meargă republica este Uniunea Europeană, iar 34% vor relații mult mai apropiate cu Rusia, după model belarus.
Un tribunal din Minsk a condamnat-o în lipsă la 15 ani de detenție pe Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției...
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Lukașenko spune că nicio problemă mondială nu poate fi rezolvată fără China.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
Varșovia a condamnat imediat o „decizie inumană a regimului” autoritar de la Minsk.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Refugiată în Lituania vecină, femeia în vârstă de 40 de ani a numit acest proces o „farsă” și o „răzbunare personală” a preşedintelui Aleksandr Lukașenko.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Procesul este pe cale să agraveze tensiunile dintre Varșovia și Minsk.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Donații
Veridica.md