Sunt temeri că liderul din Belarus ar putea ceda presiunilor pentru redeschiderea frontului din nordul Ucrainei.
Patronul lor, Evgheni Prigojin, le-ar fi spus că nu vor mai lupta în Ucraina, fiindcă „ceea ce se întâmplă pe front este o rușine”, și le-ar fi cerut să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”
Pe 24 iunie, patronul lor, Evgheni Prigojin, în conflict cu ierarhia militară rusă, a lansat o rebeliune la care a renunţat după 24 de ore.
El a fost condamnat în martie 2022 la cinci ani de închisoare, pentru profanarea simbolurilor statului și incitare la ură, acuzații folosite frecvent de autorități ca să anihileze dizidenții.
Gardul de la granița Letoniei a revenit în atenție în urma revoltei Wagner și a presupusei relocări a mercenarilor în Belarusul vecin. Experții avertizează că pentru a garanta securitatea țării este nevoie de mai mult decât un gard.
Potrivit Kremlinului, „toți comandanții” mercenarilor au spus „că sunt susținători convinși ai șefului statului și comandantului suprem".
El mai spune că oamenii acestuia sunt „în taberele lor permanente” în Ucraina, și nu în Belarus, și adaugă: „deocamdată”.
Peste 1.500 de persoane sunt, încă, reținute din motive politice, iar media zilnică a arestărilor arbitrare e de 17.
Premierul polonez spune că este nevoie de un răspuns la amplasarea armelor ruse în Belarus.
Oligarhul rus Evgheni Prigojin ar fi ajuns în Belarus, după rebeliunea avortată a mercenarilor săi.
E primul contact internațional al lui Putin de la declanșarea rebeliunii mercenarilor Wagner.
Anunțul intervine după mai multe ore de discuții cu liderul din Belarus.
Președintele Joe Biden a declarat că amenințarea ca președintele rus Vladimir Putin să folosească arme nucleare tactice este ”reală”, la...
Centrala ocupată de ruși este un factor de risc, iar încercările internaționale de a o securiza au eșuat până acum.
La putere de aproape trei decenii, Lukașenko e calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa și cel mai docil aliat al Rusiei.
Problemele de sănătate ale lui Aleksandr Lukașenko le-au amintit belarușilor că dictatorul e muritor. Va fi el urmat de cineva din regim, de un reprezentant al opoziției, sau un personaj impus de Moscova?
Alături de Spania, Grecia, Cipru și Slovacia, România este una dintre cele cinci țări membre ale Uniunii Europene care nu recunosc statul kosovar.
Kievul a oferit azil multor contestatari ai președintelui autoritar belarus, Aleksandr Lukașenko, la putere de aproape trei decenii, iar unii dintre aceștia s-au înrolat după invazia din Ucraina, declanșată pe 24 februarie 2022, ca să lupte contra rușilor.
Azi în vârstă de 68 de ani, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, preşedintele Aleksandr Lukașenko n-a mai fost văzut în public de pe 9 mai.
El a fost capturat de oamenii regimului după un act de piraterie aeriană.
Polonia va ataca Belarusul și va anexa regiunea ucraineană Liov când va primi un astfel de ordin din partea SUA și Marii Britanii, care au cauzat războiul din Ucraina, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, Varșovia sprijină eforturile de apărare ale Ucrainei de invazia la scară largă a Rusiei, realizată cu sprijinul direct al Minskului.
Susținătorii săi afirmă că omul, în vârstă de 59 de ani, a fost bătut în detenție.
Colaborarea cu regimurile autoritare nu aduce beneficii, scrie presa independentă rusă, care dă exemplul jurnalistului Roman Protasevici, pentru care procurorii au cerut zece ani de închisoare deși își recunoscuse vina. Veridica a mai selectat articole despre fuga de război și zidurile construite, atât de Rusia cât și de vecinii săi, pentru a-i ține pe ruși în țară.
Activiştii umanitari spun că legea permite abuzurile extremei drepte împotriva migranţilor.
Relațiile strânse ale lui Alexander Lukașenko cu Kremlinul au făcut din Belarus un co-agresor în războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ar putea, în viitor, să îl transforme într-o țintă pentru un atac nuclear de răspuns. Toate acestea au devenit posibile datorită barterului cu care au fost de acord autoritățile belaruse: dreptul lui Putin de a dispune de un teritoriu important din punct de vedere strategic în schimbul menținerii la putere a lui Lukașenko. Dar cât de important este rolul jucat de Belarus în războiul dintre Rusia și Ucraina și ce înseamnă acest lucru pentru viitorul regiunii?
De la declanșarea invaziei din Ucraina, președintele Vladimir Putin a sugerat în mod repetat că utilizarea armelor nucleare nu e exclusă, dacă Rusia ar fi amenințată.
Nici războiul din Ucraina nu fost menționat în declarațiile publice.
Omul cotat drept cel mai docil aliat al rușilor pledează pentru discuții „fără condiții prealabile” între Moscova și Kiev.
NATO și Uniunea Europeană au criticat virulent decizia.
Ministerul de Externe precizează că nu Minskul va deține controlul asupra acestor arme.
Germania, Polonia și Cehia denunță decizia ca pe o încurajare a regimului Putin în agresiunea sa împotriva Ucrainei.
NATO anunță că este vigilentă și monitorizează îndeaproape situația.