Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Motivele sunt necunoscute, iar autoritățile n-au făcut comentarii.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.
Beliațki și colaboratorii săi Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici au putut fi văzuți la începutul ședinței de judecată, în cușca rezervată inculpaților, potrivit cutumelor din justiția sovietică.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
78 dintre aceștia sunt femei.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus și Rusia au anunțat crearea unei forțe militare comune, cu scop pur „defensiv”, după cum susţine Minskul.
Ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Oleksandra Matviciuk și-a scris discursul de acceptare a Nobelului la lumina lumânărilor.
Săptămâna trecută, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a purtat discuţii despre cooperarea militară cu omologul său belarus, Viktor Hrenin.
Carismatică și energică, ea fost una dintre figurile emblematice ale protestelor masive ce au urmat alegerilor prezidențiale, foarte probabil trucate, din 2020, câștigate de Aleksandr Lukașenko, care conduce Belarusul din 1994.
Aflată la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Liderilor de la München, ea a mulţumit României pentru sprijin.
Munich Leaders Meeting, organizată în premieră în România dezbate în principal consecinţele agresiunii ruse din Ucraina.
„Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni de seamă ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în cele trei țări vecine, Belarus, Rusia și Ucraina”.
Belarusul și Rusia sunt nevoite să creeze un grup militar comun pentru a se apăra de o eventuală agresiune a NATO, de provocări fasciste ale Poloniei și de acțiuni teroriste ale Ucrainei, potrivit unor narațiuni de propagandă apărute în presa din cele două țări. În realitate, Belarusul nu e vizat de vreo putere străină, dar a permis ca Rusia să îi folosească teritoriul pentru agresiunea împotriva Ucrainei.
Decizia fost adoptată în urma lansării zborurilor care leagă Orientul Mijlociu și Africa de Nord cu enclava rusă.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Un responsabil al Statului Major spune că Minskul face mobilizări sub acoperire pentru o ofensivă comună cu Moscova.
Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev.
Ministerul Apărării de la Minsk n-a precizat numărul trupelor dislocate, dar a difuzat imagini cu soldați întâmpinați cu pâine și sare de femei în ținute folclorice.
Belarusul și-a pus teritoriul la dispoziția armatei ruse pentru invazia din Ucraina, dar trupele sale nu au luat parte, până acum, la lupte.
Liderului autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, și președintele rus, Vladimir Putin, au convenit asupra desfășurării unui grup militar comun.
Principalul său aliat, președintele autoritar belarus Alexander Lukașenko, i-a dăruit de ziua lui un tractor.
Deşi media internaţionale scriu că e un premiu simbolic, în plin război în Ucraina, Comitetul Nobel precizează că acesta nu este îndreptat împotriva preşedintelui rus, Vladimir Putin, care a împlinit, vineri, 7 octombrie, 70 de ani.
Planul inițial al lui Vladimir Putin era să supună Ucraina fără luptă și să formeze o armată comună ruso-ucraineano-belarusă cu care să cucerească țările baltice și Republica Moldova, crede expertul ruso-american Iuri Felștinski. Acesta mai spune că acțiunile recente ale Moscovei sugearează că, în ciuda amenințărilor, arma nucleară nu va fi folosită împotriva Ucrainei.
Sub controlul direct al președintelui Vladimir Putin, autoritățile au „scopul final de a crea o societate monolitică”, în care toți oponenții sunt sortiți să dispară de pe scena publică.
Bucureștiul amintește „rolul şi responsabilitatea internaţională ale Belarusului în calitate de complice al Rusiei în susţinerea războiului de agresiune împotriva Ucrainei''.
Relațiile Uniunii Europene cu Belarus sunt foarte tensionate.
Donații
Veridica.md