48% dintre respondenți sunt de părere că direcția în care trebuie să meargă republica este Uniunea Europeană, iar 34% vor relații mult mai apropiate cu Rusia, după model belarus.
Un tribunal din Minsk a condamnat-o în lipsă la 15 ani de detenție pe Svetlana Tihanovskaia, liderul exilat al opoziției...
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Lukașenko spune că nicio problemă mondială nu poate fi rezolvată fără China.
Opoziţia din exil susţin că sabotajul a fost sprijinit şi de localnici.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
Varșovia a condamnat imediat o „decizie inumană a regimului” autoritar de la Minsk.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Refugiată în Lituania vecină, femeia în vârstă de 40 de ani a numit acest proces o „farsă” și o „răzbunare personală” a preşedintelui Aleksandr Lukașenko.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Procesul este pe cale să agraveze tensiunile dintre Varșovia și Minsk.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Motivele sunt necunoscute, iar autoritățile n-au făcut comentarii.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.
Beliațki și colaboratorii săi Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici au putut fi văzuți la începutul ședinței de judecată, în cușca rezervată inculpaților, potrivit cutumelor din justiția sovietică.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
Anunțul survine în ziua în care la Minsk e așteptat liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
Potrivit unor speculații de presă, Rusia ar vrea ca trupele aliatului său să ia parte la ocuparea Ucrainei, dar militarii belaruși ar refuza să lupte în țara vecină.
78 dintre aceștia sunt femei.
La mijlocul lunii octombrie, Belarus și Rusia au anunțat crearea unei forțe militare comune, cu scop pur „defensiv”, după cum susţine Minskul.
Ca urmare a bombardamentelor rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Oleksandra Matviciuk și-a scris discursul de acceptare a Nobelului la lumina lumânărilor.
Săptămâna trecută, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a purtat discuţii despre cooperarea militară cu omologul său belarus, Viktor Hrenin.
Carismatică și energică, ea fost una dintre figurile emblematice ale protestelor masive ce au urmat alegerilor prezidențiale, foarte probabil trucate, din 2020, câștigate de Aleksandr Lukașenko, care conduce Belarusul din 1994.
Aflată la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Liderilor de la München, ea a mulţumit României pentru sprijin.
Munich Leaders Meeting, organizată în premieră în România dezbate în principal consecinţele agresiunii ruse din Ucraina.
