Ucraina răspunde propagandei ruse cu propriile narative și domină în războiul informațional

Ucraina răspunde propagandei ruse cu propriile narative și domină în războiul informațional
© EPA-EFE/STEPHANIE LECOCQ   |   Oamenii țin o pancartă cu „Putler” în timp ce participă la un protest împotriva invaziei ruse a Ucrainei, la Bruxelles, Belgia, 6 martie 2022.

Propaganda rusă, începând cu mitul „operațiunii speciale” din Donbass, este contrazisă atât de flagrant de realitatea din teren, încât e relativ ușor de demontat și ineficientă în afara spațiului informațional rusesc, care este strict controlat. Ucraina răspunde la această propagandă cu propriile narative, menite să încurajeze propria populație și să demoralizeze adversarul. Până acum, Kievul și ucrainenii – pentru că la acest efort participă și jurnaliști și cetățeni obișnuiți – par să câștige confruntarea informațională.

Armata Rusiei este demoralizată

Președintele Ucrainei a afirmat în repetate rânduri, în discursurile sale, că armata Rusiei este demoralizată, nu vrea să lupte și că toți invadatorii vor fi uciși fără milă. Volodimir Zelenski nu li se adresează, de fapt, doar militarilor ruși, care sunt destul de rupți de spațiul informațional ucrainean (unii nici nu știau unde au ajuns), ci mai mult ucrainenilor. Autoritățile ucrainene, în special Serviciul de Securitate, au tot încercat în ultimele 3 săptămâni să arate că armata rusă nu vrea să lupte, că este prost organizată, iar victoria este tot mai aproape de Ucraina.  

Marele Război pentru Apărarea Patriei împotriva Rusiei. Asemănări cu Germania nazistă

Veridica a arătat în urmă cu două săptămâni că unele agenții de presă din Kiev au început să numească luptele de apărare ale Ucrainei – Marele Război pentru Apărarea Patriei. Între timp, noțiunea a fost preluată atât de oficialii de la Kiev, cât și de mediul academic.

Este substituit în mentalul colectiv ucrainean sensul sovietic al noțiunii de „Război pentru Apărarea Patriei” (frontul de Răsărit al celui de al Doilea Război Mondial, începând cu iunie 1941 până în mai 1945) cu un alt sens – cel al rezistenței ucrainenilor față de agresiunea Rusiei.  

Președintele Ucrainei a declarat că Kievul luptă într-un război pentru apărarea patriei, care se va termina cu distrugerea inamicului. „Ocupanții vor primi de la ucraineni un singur lucru – o ripostă. O ripostă dură pentru a înțelege că noi nu vom ceda”, a spus Zelenski.

În discursurile lui Zelenski se observă elemente ale narațiunilor sovietice, pentru a stimula sentimente tradiționale pentru un fost stat sovietic și a face o legătura cu eroismul înaintașilor. Nu o singură dată președintele Ucrainei a subliniat că au mai fost războaie pentru apărarea patriei în trecut (referindu-se la cel în care Germania nazistă a invadat Uniunea Sovietică), iar ocupanții nu au avut nicio șansă. Președintele Ucrainei induce o asociere între Hitler și Stalin, cu scopul de a-i mobiliza și pe cei educați în spiritul propagandei sovietice și atașați de narativele cu privire la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Naziștii și „rașiștii”, Hitler și „Putler”

În rețelele de socializare din Ucraina a apărut o noțiune nouă care descrie regimul politic din Rusia. Este vorba de „puterea rașistă” (de la „Russian” în engleză), utilizată pentru a compara regimul nazist cu cel rus (rașist), dar și pentru a compara crimele de război ale lui Hitler cu cele ale lui „Putler” (noțiunea de „Putler” era folosit în presa ucraineană începând cu anexarea Crimeii în 2014). Toate aceste narațiuni și comparații au ca scop să mobilizeze masele populare, să încurajeze rezistența nu doar în centrul și vestul țării, ci și în sudul și estul rusofon. Judecând după protestele anti-rusești din Herson, oraș din sudul Ucrainei, mesajul pare să prindă. De notat că rezistența ucraineană nu a fost generată de aceste mesaje ale autorităților și presei, ci a fost consolidată de ele.

Ucraina – mai groaznică ca două Cecenii

De la începutul războiului, Ucraina a distribuit informații – care nu au putut fi verificate din surse independente – despre pierderile mari suferite de Rusia; estimările ucrainene le-au depășit cu mult pe cele americane, precum și un bilanț prezentat, cu mare întârziere, de Rusia. Presa scria despre cele mai mari pierderi de vieți omenești și tehnică pentru Rusia de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Concomitent cu creșterea acestor pierderi, Kievul a început să folosească rapoartele reprezentanților ministerului Apărării ca adevărate elemente ale războiului psihologic, cu scopul de a descuraja state ca Belarusul să intre în conflict de partea Rusiei. Potrivit raportului din 15 martie a.c., Rusia a suferit pierderi cu mult mai mari decât în ambele războaie din Cecenia.

Kievul, pe de o parte, arată întregii lumi imagini cu case, maternități, școli și alte obiective distruse de armata rusă, iar, pe de altă parte, încearcă să semene spaimă în rândurile armatei inamice.

Război psihologic în dimensiunea politic – civil – virtual

Au devenit tot mai virale pe rețelele de socializare diverse mesaje ale unor jurnaliști ucraineni care avertizau mamele militarilor ruși să nu le permită fiilor lor să invadeze Ucraina, pentru că, în caz contrar, toți vor fi uciși fără milă, fiind considerați agresori, ocupanți și invadatori. Este interesant faptul că războiul psihologic anti-rus nu a fost doar unul al autorităților, ci și al civililor. A fost viral pe Facebook, Instagram și Youtube un clip video cu o femeie, care încerca să-i pună unui militar rus semințe de flori în buzunar, spunându-i că oricum va fi ucis de ucraineni, dar măcar va aduce un folos Ucrainei pentru că din semințe va răsări ceva în pământul unde își va găsi inevitabila moarte. Aceste acțiuni ale civililor, care pot ajunge cunoscute în mediul militarilor ruși, ar putea avea efecte mult mai adânci în planul atingerii țintelor războiului psihologic.

O campanie informațională mai subtilă decât propaganda rusă

Kievul aplică diverse metode de apărare informațională și psihologică în acest război, în care indiscutabil este victimă a agresiunii unui stat vecin. Dacă propaganda Rusiei pare destul de naivă și mai puțin credibilă în Occident, nemaivorbind de Ucraina, atunci narațiunile Kievului sunt subtile și includ elemente clare ale războiului psihologic: apelul la mituri din mentalul colectiv prin compararea luptei împotriva naziștilor lui Hitler cu cea contra „rașiștilor” lui „Putler”, distribuirea unor informații care au ca scop să semene spaimă în rândul armatei Rusiei etc. Indiferent de situația de pe terenul de luptă, narațiunile Kievului par a fi dominante în Ucraina și mult mai convingătoare pentru populație, ceea ce va complica enorm orice efort al Rusiei de a ține sub control teritorii ale statului ucrainean acaparate pe cale militară.

Alte opinii
„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

„Planul de reîntregire” al Visului Georgian – un scenariu de vis pentru Rusia

Liderul de facto al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, dorește ca Tbilisi să-și ceară scuze pentru războiul din 2008 lansat de Rusia împotriva țării sale. În schimb, el promite reîntregirea Georgiei într-un scenariu care ar favoriza Moscova.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Economia morții: expansiunea militară a Rusiei și costurile sale umane

Rusia are nevoie de recruți pentru a-și acoperi pierderile mari de pe frontul din Ucraina. Ca să evite o mobilizare ne-populară, Moscova a creat o economie a morții, în care rușii își pun viața gaj pentru bani.

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Polonia: probleme mari pentru Kaczyński și partidul său

Partidul Lege și Justiție (PiS) are din ce în ce mai multe probleme: este măcinat de scandaluri legate de cei opt ani petrecuți la guvernare, probleme financiare și conflicte interne din ce în ce mai grave.

Mai multe
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?
De ce pare Serbia că încearcă să curteze Estonia?

Cu relațiile cu UE tensionate de o serie de probleme, inclusiv de sprijinul pentru Rusia, Serbia încearcă să se apropie de Estonia, unul dintre cei mai duri critici ai Rusiei din Europa.

Olesia Lagașina
27 sept. 2024
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului
„Liniile roșii” ale Moscovei: între imaginația lui Putin și realitatea războiului

Rusia amenință cu Armageddonul nuclear, dacă se vor trece anumite „linii roșii”, pentru a împiedica livrarea de arme către Ucraina. Amenințările nu par însă atât de serioase cum vrea Putin să se creadă.

Dragoș Mateescu
26 sept. 2024
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează
Rusia acuză neonazismul românesc pe care tot ea îl alimentează

Un raport recent al MAE rus denunță „neonazismul” din România și prezintă drept politici de stat acțiunile unor extremiști pro-ruși, inclusiv unii lăudați și citați de propaganda Moscovei.

Cezar Manu
25 sept. 2024
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia
Între profit și principii: dilema investitorilor străini în Rusia

Sancțiunile și presiunea publică generate de invadarea Ucrainei au forțat multe companii occidentale să părăsească piața rusă. Sunt însă destui investitori care au ales să rămână, atrași de potențialul acesteia.

Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei
Ultrașii belaruși care i se opun lui Lukașenko luptă acum de partea Ucrainei

Ultrașii au intrat în conflict cu Lukașenko din cauza reprimării identității naționale, a politiclor din timpul pandemiei și fraudării alegerilor. Încercând să scape de persecuția din țară, o parte din ei au ajuns în prima linie a războiului din Ucraina.

Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?
Se-ndreaptă UE și China spre un război comercial?

Primele „focuri” au fost deja trase: UE pregătește taxe pentru vehiculele electrice chinezești, iar Beijingul anchetează subvenționarea de către europeni a unor produse exportate în China.

Ioana Dumitrescu
18 sept. 2024