Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Cunoaște-ți vecinii: politica externă a Bulgariei rămâne ezitantă

Cunoaște-ți vecinii: politica externă a Bulgariei rămâne ezitantă
©EPA-EFE/GEORGI LICOVSKI  |   Prim-ministrul bulgar, Kiril Petkov, însoțit de prim-ministrul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, inspectează garda de onoare la Skopie, Republica Macedonia de Nord, 18 ianuarie 2022.

Descâlcirea moștenirii lăsate de GERB și Boyko Borissov ar putea să dureze: noul cabinet blochează accesul Macedoniei de Nord la masa discuțiilor privind aderarea la UE, incertitudinea plutește în jurul unei conexiuni cu conducta de gaze din Grecia, iar actualul ministru al apărării minimizează nevoia unei prezențe NATO sporite în Bulgaria și România.

La o lună după ce noua coaliție de guvernământ, formată din patru partide, anterior în opoziție, a preluat puterea în Bulgaria, se fac pași șovăitori în direcția care ar fi trebuit să fie a unor reforme rapide. Majoritatea, coalizată în jurul formațiunii câștigătoare „Noi continuăm schimbarea”, alcătuită din nou veniți în politică și foști miniștri interimari, dă semnale contradictorii în ceea ce privește eficiența schimbării care ar trebui să continue. Rămâne de văzut dacă această coaliție, formată din Noi continuăm schimbarea, Bulgaria Democrată, Partidul Socialist Bulgar și foștii câștigători de la Există un astfel de popor, poate crea o bază solidă pentru schimbarea în bine a dinamicii regionale.

La 18 ianuarie, noul prim-ministru bulgar Kiril Petkov, școlit la Harvard și ministru interimar al economiei în 2021, cunoscut anterior ca antreprenor, a plecat la Skopje cu misiunea de a pune capăt tensiunii de mai bine de doi ani în relația cu Sofia și pentru a se întâlni pentru prima dată cu noul prim-ministru al Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski, și el absolvent de Harvard. Întâlnirea coincide cu a 30-a  aniversare a independenței Macedoniei de Nord față de Iugoslavia, pe care, la vremea respectivă, Bulgaria a recunoscut-o prima.

Entuziasmul Bulgariei pentru reformele rapide se lovește de realitatea crudă și o moștenire complicată

În țară, parlamentul este deja divizat în legătură cu un subiect care în cele mai multe țări nu mai e demult o problemă: prezentarea  certificatului verde sau a unui test Covid-19 negativ la intrarea în Adunarea Națională și în instituțiile de stat (extremiștii de dreapta pro-moscoviți de la Renașterea și Există un astfel de popor, partid creat de fostul prezentator TV Slavi Trifonov și scenaristul său, Toshko Yordanov, se opun unei astfel de decizii și încurajează scepticismul dominant în țară față de vaccinare și reglementări în acest sens).

Situația nu e o neapărat o surpriză, având în vedere că de la recentele proteste anti-sistem (2020-2021) partidele de opoziție au fost solidare în foarte puține privințe, cu excepția denunțării controversatei moșteniri a lui Boyko Borissov. Impasul politic continuu, care a dus la organizarea a cinci alegeri în total – trei generale, cu trei câștigători diferiți, și două prezidențiale – e un alt factor care a dus la situația în care, indiferent care va fi următoarea fază politică în Bulgaria, aceasta va fi rezultatul unui echilibru fragil, dificil de menținut.

Atunci care sunt chestiunile asupra cărora noul parlament poate cădea de-acord? În mod surprinzător, opoziția continuă față de discuțiile privind aderarea Macedoniei de Nord la UE, care ar fi trebuit să nu mai fie o problemă, având în vedere că liderii partidului Noi continuăm schimbarea au spus de nenumărate ori că își doresc o abordare diferită și mai inclusivă a situației țării, bazată pe interesele comune de afaceri și nu pe dezbaterile istorice asupra trecutului.  

Cu toate acestea, la 10 ianuarie, o întâlnire de aproape șase ore între președintele recent reales Rumen Radev și liderii partidelor politice s-a încheiat cu o conferință de presă în care Radev a spus că Bulgaria nu este pregătită încă să-și ridice obiecțiile față de începerea discuțiilor de aderare dintre Macedonia de Nord și UE și a solicitat mai multe negocieri. „Acordul nostru pentru începerea discuțiilor de aderare a Macedoniei de Nord la UE nu ar trebui condiționat de termene ci de atingerea unor obiective realiste, inclusiv recunoașterea minorității bulgare din țară”, a declarat Radev în presa locală.

Tonul dur al lui Radev față de Skopje a contrastat cu discursul anterior entuziast al lui Petkov privind colaborările viitoare. Asta i-a făcut pe unii să se întrebe dacă nu cumva Petkov, a cărui intrare în politică s-a făcut prin numirea cabinetului interimar din 2021 de către Radev, va intra în  dezacord cu președintele în viitorul apropiat. Imediat după conferința de presă, s-a aflat că testul Covid-19 al Președintele Parlamentului ieșise pozitiv. Asta a trimis practic toată elita de guvernământ în carantină și s-a pus problema dacă vizita lui Petkov la Skopje va mai fi posibilă.  

De ce aderarea Macedoniei de Nord la UE rămâne un subiect controversat

Disputele dintre Bulgaria și Macedonia de Nord cu privire la anumite evenimente istorice și revendicarea unor personaje și momente din trecut durează de ceva vreme.  Dar, până nu de mult, în Bulgaria controversa privind autenticitatea identității macedonene părea să se fi pierdut în spațiul media. Asta înainte ca fostul guvern GERB și Patrioții Uniți să reaprindă dezbaterea prin decizia de a-și exercita dreptul de veto privind accesul Albaniei și Macedoniei de Nord la discuții pentru aderarea la UE, în 2020.

În timp ce interesul față de Albania rămâne limitat, vetoul în ceea ce privește Macedonia de Nord este explicat prin faptul că Skopje nu respectă acordul bilateral care recunoaște o istorie comună. Discuțiile pe tema sensibilă a identității au umbrit rapid celelalte controverse care vizează cabinetul, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, și au apărut ca o mișcare de putere pentru alegătorii cu mentalitate naționalistă. Mișcarea a fost interpretată și criticată pe scară largă ca fiind un act naționalist care subminează valorile și extinderea UE, în special în lumina problemei nerezolvate a Bulgariei, de a fi membrul cel mai sărac și mai corupt al UE.

Iar în Macedonia, recunoașterea minorității bulgare este interpretată ca o modalitate prin care Bulgaria vrea să forțeze societatea macedoneană să își asume o identitate pseudo-bulgară.

Situația este și mai mult complicată de faptul că nu există nicio decizie care sa îi liniștească pe toți: tonul împăciuitor al lui Petkov față de Skopje ar putea duce la pierderea încrederii alegătorilor conservatori (conform unei cercetări realizate de Gallup International în decembrie, aproximativ 71.1% dintre bulgari sunt împotriva oricărei renunțări la politica intransigentă față de Macedonia de Nord).

Prima întâlnire externă a lui Petkov a fost, în mod strategic, cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis

Vizita lui Petkov la Skopje a ocazionat a doua întâlnire cu un lider balcanic de la preluarea mandatului de prim-ministru. Prima a fost cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis la 20 decembrie în Sofia, unde cei doi au vorbit despre finalizarea interconexiunii de gaze între cele două țări, după o întârziere de 12 ani. Se așteaptă ca această conexiune să rezolve problema dependenței Bulgariei de Rusia în ceea ce privește furnizarea de gaze naturale.

Deși în 2009 Bulgaria a semnat un contract pentru transferul a 1 miliard de metri cubi de gaze pe an din Azerbaidjan, acel acord nu a intrat niciodată practic în vigoare – un astfel de transfer necesită utilizarea conexiunii dintre Grecia și Bulgaria, iar proiectul a fost amânat continuu de-a lungul anilor în care GERB a dominat politica locală.

La 16 ianuarie, Bulgargaz, principalul distribuitor de gaze naturale al țării, a declarat că estimările actuale arată că inter-conectorul ar putea fi finalizat până la data de 16 iulie. Sâmbăta trecută Petkov a declarat într-un interviu radio că există o anchetă în desfășurare privind Bulgargaz și lipsa progresului în ceea ce privește obținerea gazului azer, care costă mai puțin.

De la 1 ianuarie, prețul gazelor a crescut cu 30%.

Propaganda de Razboi
Alte articole
Reacția mută a Bulgariei la criza din Ucraina denotă nenumărate probleme nerezolvate

Reacția mută a Bulgariei la criza din Ucraina denotă nenumărate probleme nerezolvate

Tensiunile dintre Rusia și NATO au ridicat problema modului în care armata Bulgariei ar trebui modernizată, după zeci de ani în care a fost neglijată, și dacă țara este cu adevărat „veriga slabă” a Alianței. Premierul Kiril Petkov pare că duce o luptă de unul singur pentru a demonstra contrariul.

Occidentul revine în arena internațională. Rusia și Turcia, primele dosare importante

Occidentul revine în arena internațională. Rusia și Turcia, primele dosare importante

Occidentul pare să fie pregătit să revină în arena internațională, după ani de zile în care le-a lăsat inițiativa puterilor autocrate – Rusia, China, chiar și un aliat ca Turcia, unde derapajele anti-democratice ale regimului Erdogan sunt tot mai accentuate – și a fost marcat, el însuși, de fractura adusă de politicile administrației Trump și, în ultimul an, de criza pandemică. Turneul diplomatic al președintelui american Joe Biden este un semn al acestei reveniri, atât americane cât și occidentale în general. O mai mare fermitate a Occidentului nu exclude disponibilitatea de a și comunica cu autocrațiile – dar deocamdată nu se poate pune problema unei relaxări a relațiilor.

Între propagandă anti-ucraineană și showbiz: cum încearcă Rusia și aliații săi locali să își mențină dominația mediatică în Republica Moldova

Între propagandă anti-ucraineană și showbiz: cum încearcă Rusia și aliații săi locali să își mențină dominația mediatică în Republica Moldova

Republica Moldova a fost dintotdeauna una dintre cele mai facile ținte ale propagandei ruse, care continuă să fie prezentă chiar și în condițiile în care, pe fondul războiului din Ucraina, guvernul de la Chișinău a luat măsuri pentru a o limita și a combate.

Svetoslav Todorov

19 Jan 2022
Svetoslav Todorov

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 6 min
  • La o lună după ce noua coaliție de guvernământ, formată din patru partide, anterior în opoziție, a preluat puterea în Bulgaria, se fac pași șovăitori în direcția care ar fi trebuit să fie a unor reforme rapide. Majoritatea, coalizată în jurul formațiunii câștigătoare „Noi continuăm schimbarea”, alcătuită din nou veniți în politică și foști miniștri interimari, dă semnale contradictorii în ceea ce privește eficiența schimbării care ar trebui să continue.
  • Care sunt chestiunile asupra cărora noul parlament poate cădea de-acord? În mod surprinzător, opoziția continuă față de discuțiile privind aderarea Macedoniei de Nord la UE, care ar fi trebuit să nu mai fie o problemă, având în vedere că liderii partidului Noi continuăm schimbarea au spus de nenumărate ori că își doresc o abordare diferită și mai inclusivă a situației țării, bazată pe interesele comune de afaceri și nu pe dezbaterile istorice asupra trecutului.
  • Vetoul în ceea ce privește Macedonia de Nord este explicat prin faptul că Skopje nu respectă acordul bilateral care recunoaște o istorie comună. Discuțiile pe tema sensibilă a identității au umbrit rapid celelalte controverse care vizează cabinetul, cel puțin pentru o anumită perioadă de timp, și au apărut ca o mișcare de putere pentru alegătorii cu mentalitate naționalistă. Mișcarea a fost interpretată și criticată pe scară largă ca fiind un act naționalist care subminează valorile și extinderea UE, în special în lumina problemei nerezolvate a Bulgariei, de a fi membrul cel mai sărac și mai corupt al UE.
  • Deși în 2009 Bulgaria a semnat un contract pentru transferul a 1 miliard de metri cubi de gaze pe an din Azerbaidjan, acel acord nu a intrat niciodată practic în vigoare – un astfel de transfer necesită utilizarea conexiunii dintre Grecia și Bulgaria, iar proiectul a fost amânat continuu de-a lungul anilor în care GERB a dominat politica locală.
  • De când noua coaliție a intrat în parlament, a apărut și un al treilea fir narativ privind evoluția politicii externe a Bulgariei. Cu puțin înainte de Crăciun, fostul prim-ministru interimar și în prezent ministru al apărării Stefan Ianev a declarat prin intermediul rețelelor sale sociale că desfășurarea mai multor trupe NATO în Bulgaria și România, în lumina mișcărilor recente ale Rusiei, prezintă riscuri.
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE
Războiul din Ucraina ar putea să accelereze apropierea economică a Moldovei de UE

Războiul din Ucraina afectează economia Republicii Moldova, care deja este cea mai săracă țară din Europa. Zeci de mii de refugiați se află pe teritoriul Moldovei, piețele din Rusia și Ucraina sunt mult mai greu de accesat, importurile din țările respective au de suferit, iar la toate acestea se adaugă creșterea prețurilor la nivel global și dependența energetică de Rusia. Chișinăul ar putea folosi însă și în avantajul său criza, accelerând integrarea economică cu Uniunea Europeană.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
16 May 2022
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina
China: planurile lui Xi Jinping, pandemia de coronavirus și războiul din Ucraina

Deși, oficial, are un parteneriat strâns cu Rusia, China nu se grăbește să o sprijine acum, când aceasta întâmpină probleme economice și militare ca urmare a invadării Ucrainei. Cu imaginea afectată de modul în care gestionează actualul val al pandemiei, Beijingul nu are nevoie de și mai multă publicitate negativă acum, când Xi Jinping se pregătește de un nou mandat în fruntea țării. În plus, războiul din Ucraina pare să fi afectat și planurile Chinei cu privire la aducerea Taiwanului sub controlul său.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
13 May 2022
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin
Cum este percepută de ruși „operațiunea specială” din Ucraina și când ar putea să scadă susținerea pentru regimul Putin

Un sondaj realizat de un centru independent după prima lună a războiului din Ucraina arată susținerea masivă a rușilor pentru așa-numita „operațiune specială” și pentru regimul Putin. Această susținere s-ar putea însă eroda pe măsură ce populația simte impactul conflictului și al sancțiunilor internaționale.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
05 May 2022
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei
Transnistria, Găgăuzia, Bălți. Provocări în Republica Moldova înainte de Ziua Victoriei

Pe măsură ce se apropie 9 mai, zi în care în Rusia și alte țări ex-sovietice este marcată victoria împotriva Germaniei naziste, crește numărul de incidente în punctele nevralgice ale Republicii Moldova. În Găgăuzia sau la Bălți, se pledează pentru încălcarea legii care interzice simbolurile armatei ruse asociate cu invadarea Ucrainei. În Transnistria au avut loc mai multe „atacuri” nerevendicate.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
03 May 2022