Donații
Veridica.md
Agitații separatiste par să marcheze tot mai mult apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, după ce Chișinăul a obținut deschiderea negocierilor de aderare, la sfârșitul anului trecut. Atât în Transnistria, care nu se mai află sub controlul Chișinăului din 1992, cât și în Regiunea Autonomă Găgăuză din sudul Basarabiei, spiritele par să se încingă, pe fundalul unui război hibrid tot mai acerb purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova.
Comemorarea unui referendum-fantomă prorus și anti-UE în Găgăuzia
În regiunea găgăuză, profesorii și elevii claselor liceale au fost obligați, recent, printr-un ordin al autorităților locale, să participe la un marș care urma să marcheze aniversarea unui referendum consultativ din 2014, declarat ilegal la scurt timp după desfășurare de către justiția din Republica Moldova.
La acel referendum locuitorii autonomiei trebuiau să spună ce este mai bine, în opinia lor: ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană sau la Uniunea Vamală Eurasiatică formată în jurul Federației Ruse. 97% din participanții la plebiscit s-au pronunțat pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică, iar 98% au votat ca regiunea găgăuză, parte integrantă a Republicii Moldova, să devină stat independent în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea.
Prin pierderea suveranității se avea în vedere, probabil, unirea Republicii Moldova cu România sau, de ce nu, aderarea la Uniunea Europeană, care ar putea fi și ea interpretată de forțele proruse ca pierdere a suveranității.
Trebuie precizat că referendumul respectiv avea loc cu foarte puțin timp înainte de anexarea Crimeii de către Rusia și declanșarea războiului în regiunile Donețk și Lugansk din Estul Ucrainei, dar și cu doar câteva luni înainte ca Chișinăul să semneze Acordul de Asociere la UE.
După evenimentele dedicate referendumului, la începutul lunii februarie, reacția autorităților de la Chișinău pare să fi fost, cel puțin până acum, prea blândă. Ministerul Educației și Cercetării, singura instituție de stat (pe lângă Avocatul Poporului) care a reacționat oficial, a cerut „să nu fie perturbat procesul educațional” și a sesizat instituțiile de drept în legătură cu implicarea elevilor în aceste evenimente politice, lucru interzis de legislația Republicii Moldova.
Referendumul din regiunea găgăuză, similar celui din Ucraina care a prefațat anexarea Crimeii de către Rusia
Comentatorul politic Mihail Sirkeli, originar din regiunea găgăuză, amintește că referendumul din 2014 „a fost inspirat de reprezentanții proruși din Republica Moldova și susținut de Rusia”. „Atunci, deputații Dumei de Stat a Federației Ruse s-au implicat foarte activ în organizarea acestui referendum, după modelul așa-zisului plebiscit din Crimeea, din martie 2014. Atunci Rusia, evident, a încercat să implementeze proiectul Novorossia, de ocupare a sud-estului Ucrainei, până la Odessa și Republica Moldova. Chiar s-a vorbit despre o așa-zisă republică Bugeac, în sudul Basarabiei. Acest referendum din regiunea găgăuză este despre asta. Cu toți știm cu ce s-au terminat acele referendumuri în Ucraina. E clar că a fost o provocare la adresa statalității, suveranități și independenței Republicii Moldova”, a subliniat Mihail Sirkeli.
În opinia sa, Chișinăul nu și-a recăpătat posibilitatea de a influența politica din regiunea găgăuză, ceea ce comportă multiple riscuri la adresa statului. „Rusia influențează nu doar informațional, dar și politic regiunea. Reprezentanții Kremlinului sunt la putere în regiune. Chișinăul nu a făcut nimic să limiteze posibilitatea Rusiei de a opera în regiune politic și financiar. Chișinăul, din păcate, este totalmente scos din jocul politic. Și nu aș da vina doar pe actuala conducere a Republicii Moldova, dar și pe cele anterioare. Pentru că toate greșelile care au fost comise de clasa politică până în prezent dau acum rezultate. Evident că atitudinea Chișinăului față de regiunea găgăuză trebuie schimbată, în general față implicarea factorului extern, a Rusiei în politica din Republica Moldova”, a menționat Mihail Sirkeli.
Pe de altă parte, analistul politic Ion Tăbârță a declarat pentru Veridica.ro că „marșul de aniversare a așa-zisului referendumu din 2014 nu este altceva decât o acțiune de promovare a separatismului în Republica Moldova”. El a subliniat că atât forțele politice, cât și persoanele fizice care promovează și alimentează separatismul trebuie sancționate conform legii.
”Autoritățile statului ar trebui să acționeze mai ferm pentru a-i integra pe locuitorii regiunii autonome găgăuze în spațiul politic, lingvistic, informațional al Republicii Moldova. Dar cei care cu bună știință au organizat acest marș, care intenționează să lovească în autoritățile centrale, în guvernare, în statul Republica Moldova, care provoacă și alimentează acest separatism, trebuie să fie trași la răspundere în mod obligatoriu, dacă ne dorim să curmăm aceste tendințe ca să nu ia amploare mai mare”, a menționat Ion Tăbârță.
Tiraspolul acuză Chișinăul de blocadă economică. Chișinăul spune, însă, că toate companiile trebuie să funcționeze în condiții egale
Regiunea găgăuză nu este singura în care au avut loc, recent, acțiuni cu caracter separatist. Pe parcusul lunii ianuarie, în Transnistria, pe care Chișinăul nu o mai controlează deloc din 1992, s-au desfășurat mai multe manifestații îndreptate împotriva autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Nemulțumirile au fost provocate de noul Cod Vamal al Republicii Moldova intrat în vigoare la 1 ianuarie. care prevede că toate companiile din Transnistria sunt obligate să plătească taxe vamale similare cu celelalte companii din Republica Moldova. Până acum, companiile din stânga Nistrului erau scutite de aceste taxe.
La 24 ianuarie, la Tiraspol a avut loc în miting de protest față de ceea ce participanții la eveniment au calificat drept blocadă economică din partea Chișinăului. E de presupus că acest miting a fost organizat la inițiativa administrației separatiste de la Tiraspol, deoarece în regiunea separatistă transnistreană, la fel ca în Rusia de altfel, protestele neautorizate sunt reprimate.
Președintele Sovietului Suprem (legislativul de la Tiraspol), Aleksandr Korșunov, care a participat și el la miting, s-a declarat alarmat de noile taxe vamale introduse de către autoritățile de la Chișinău. În opinia sa, ele ar încălca acordurile anterioare semnate între Chișinău și Tiraspol, începând cu 1997.
Pe de altă parte, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, a subliniat că adoptarea noului Cod Vamal „este un pas spre reîntregirea Republicii Moldova”.
„Timp de 30 de ani s-a tot cedat […]. De aceea, exista o discriminare în raport cu agenții economici din Republica Moldova. Ceea ce am decis este ca toți agenții economici să fie puși în condiții egale. Este o decizie prin care dăm câteva mesaje, primul este că ei activează pe teritoriul Republicii Moldova, chiar dacă ei își autoproclamă independența, legea este lege pentru toți. De asemenea, dăm un semnal că a venit timpul să înceapă procesul de reîntregire a Republicii Moldova […]”, a spus Lilian Carp.
De notat că, deși Chișinăul nu controlează regiunea transnistreană și aceasta se declaraă stat independent, companiile de aici nu pot exporta sau importa produse decât cu acordul autorităților Republicii Moldova.
Narațiunile Moscovei: Rusia ar trebui să se pregătească de escaladarea situației în Transnistria
Recentele tensiuni dintre Chișinău și Tiraspol au luat amploare pe fundalul unor avertismente lansate de Institutul american pentru Stidiul Războiului (ISW) pe parcursul lunii ianuarie. ISW constata, de exemplu, că narațiunile cu privire la pretinsa blocadă economică instituită de către autoritățile de la Chișinău față de regiunea transnistreană au fost preluate și de către blogerii pro Kremlin.
Unul dintre acești blogeri este Rybar, care vorbește despre pretinse presiuni economice ale Chișinăului asupra Tiraspolului. Rybar susține că autorităţile moldovene ar exercita presiuni tot mai mari asupra Transnistriei, prin faptul că ar fi impus „taxe duble” companiilor transnistrene. Această presiune, potrivit lui Rybar, ar urmări „reintegrarea cu forţa” a Transnistriei în cadrul Republicii Moldova, astfel încât Rusia ar trebui să se pregătească pentru o escaladare ulterioară.
Afirmațiile sale contravin însă celor făcute de către autoritățile de la Chișinău care au declarat în repetate rânduri că problema transnistreană poate fi soluționată exclusiv pe cale pașnică.
ISW conchide că „afirmaţiile bloggerului militar afiliat Kremlinului […] fac probabil parte dintr-o operaţiune de dezinformare menită să destabilizeze Moldova, care se învecinează cu România, membră NATO, şi să justifice orice viitoare escaladare rusă în regiune”.
Rusia va încerca pe toate căile să destabilizeze Republica Moldova
Așadar, e de presupus că Rusia va încerca pe toate căile să destabilizeze Republica Moldova, în speranța că va reuși să debarce de la putere forțele proeuropene, atât la alegerile prezidențiale din 2024, cât, mai ales, la cele parlamentare din 2025. Alimentarea tendințelor separatiste pare a fi doar o parte din scenariile elaborate la Moscova. E de așteptat că, odată cu apropierea alegerilor, vor lua amploare acțiunile Rusiei menite să discrediteze pe toate căile ideea europeană, dar, în același timp, să divizeze și mai mult societatea din Republica Moldova, să o dezorienteze și dezinformeze, să cultive sentimente de frică și de neîncredere în actuala putere.
Ca dovadă poate servi și recentul incident de la Bălți, unde câteva canale de Telegram obscure au distribuit amenințări cu „teroarea” la adresa școlilor din acest oraș din nordul Republicii Moldova. Aceste postări includeau, totodată, și instrucțiuni cu privire confecționarea de bombe artizanale. Poliția a calificat acțiunile respective drept „atac hibrid, menit să debusoleze cetățenii și să creeze panică în societate”.
Un alt element al acestui război hibrid declanșat de către Rusia împotriva Republicii Moldova pare a fi și recenta inciendiere premeditată a Centrului de Informare de Documentare NATO, o organizație nonguvernamentală din Chișinău.
Și suntem doar la început de an electoral.
