Donații
Veridica.md
Vladimir Putin a reluat o serie de narațiuni ale propagandei rusești pentru a justifica invadarea Ucrainei și a prezenta Rusia drept o victimă a agresiunii Occidentului. Narațiunile false au fost dublate și de minciuni flagrante, cum ar fi cea că Rusia n-a amenințat că își va folosi armamentul nuclear, sau de promovarea unor teze revizioniste, că România, Polonia, Ungaria (și Rusia) au dreptul să își ia înapoi teritorii de la Ucraina.
Ucrainenii au fost inventați de polonezi și austrieci, dar de fapt sunt ruși. Ucraina este un stat artificial, creat de Lenin
Vladimir Putin și-a dedicat o parte importantă din discurs istoriei, reluând intenționat o confuzie între vechii ruși, slavi din care se trag rușii moderni, ucrainenii și belarușii, și rușii moderni, din statul Rusia. Limba rusă, de altfel, operează această distincție: ruski se referă la rușii vechi (iar termenul respectiv e utilizat și pentru sintagma de Ruski mir, lumea rusă), în timp ce rossiski este folosit pentru cei contemporani. Evoluțiile istorice și lingvistice diferite ale acelor slavi au dus la apariția unor popoare diferite, consemnate de-a lungul istoriei. Putin și istoriografia rusă neagă însă, de pildă, prezența ucraineană în regiunea Mării Negre după înființarea Secei Zaporojene, compusă din cazaci vorbitori de ucraineană veche, care au apărat frontierele sudice ale Uniunii statale polono-lituaniană timp de două secole. Bisericile, casele și cimitirele căzăcești, cu inscripții într-o limbă ucraineană veche, au fost inundate și distruse în urma creării de către Uniunea Sovietică a unor lacuri de acumulare și centrale hidroelectrice. Prezența căzăcească ucraineană acolo este mult mai veche decât cea rusă.
Liderul rus s-a referit și la statul ucrainean, descris drept un rod al epocii sovietice, mai exact o creație a lui Vladimir Ilici Lenin, care ar fi luat teritorii din componența Rusiei pentru a crea Ucraina sovietică. „Toate acele teritorii au intrat în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, inclusiv regiunile cu ieșire la Marea Neagră și care au devenit ale noastre în perioada Ecaterinei a II-a fără vreo legătură cu Ucraina”, a spus Putin.
În realitate, liderul bolșevic Vladimir Lenin a fost nevoit să creeze Republica Sovietică Socialistă Ucraineană pentru a liniști spiritele în urma războiului ruso-ucrainean din anii 1917-1920. În contextul revoluției bolșevice, la Kiev a fost proclamată în 1918 Republica Populară Ucraineană, care a avut relații diplomatice cu o serie de state, inclusiv cu România. A existat o reprezentanță diplomatică ucraineană la București și o misiune temporară diplomatică românească la Kiev. Noul stat ucrainean a fost cucerit de bolșevici în 1920. RSS Ucraineană a fost creată de bolșevici pentru a satisface cerințele ucrainenilor de a avea un stat național propriu și a evita un nou război civil în fostul Imperiu Rus. Au urmat o serie de pagini triste în istoria poporului ucrainean, inclusiv Holodomorul din anii 1932-1933, organizat de liderul sovietic Iosif Stalin cu scopul de a distruge elita națională ucraineană.
Ungaria și România au dreptul să-și recupereze teritoriile ocupate de URSS
Același Stalin a anexat teritorii ale statelor aflate la granița URSS – mai ales Polonia și România – inițial în urma semnării pactului Ribbentrop-Molotov, apoi ca urmare a victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Teritoriile respective au fost fie transformate în republici (Moldova), fie incluse în republici sovietice existente (Ucraina). După independență, țările respective au moștenit respectivele teritorii. Rusia folosește aceste realități istorice pentru a promova teza privind natura artificială a statului ucrainean. Vladimir Putin i-a spus lui Tucker Carlson că URSS a luat teritorii de la Ungaria și România, de aceea aceste state ar fi avut dreptul să le recupereze. Cu alte cuvinte, Rusia și toți vecinii Ucrainei au dreptul la teritorii ucrainene. Argumentele istorice sunt folosite pentru a deculpabiliza Rusia sau pentru a pune sub semnul întrebării necesitatea respectării dreptului internațional.
În realitate, potrivit normelor dreptului internațional, frontierele statelor nu pot fi schimbate prin acțiuni militare. Mai mult decât atât, apartenența în trecut a unor teritorii nu înseamnă că un stat ar avea dreptul să-l recupereze prin forță. România și Ucraina au semnat în 1997 un Tratat cu privire la relațiile de bună vecinătate şi cooperare, în care ambele statele și-au asumat să respecte frontierele existente. Potrivit Actului final al Conferinței pentru securitate şi cooperare în Europa, elaborat la Helsinki din 1 august 1975, este interzisă utilizarea forței, amenințarea cu forța sau schimbarea frontierelor recunoscute internațional. Documentul face parte din legislația internă a tuturor statelor vecine cu Ucraina.
Rusia nu a amenințat Ucraina sau Occidentul cu arma nucleară
„Ne foloseau pe noi pentru a speria lumea: chipurile mâine Rusia va folosi armamentul nuclear tactic sau că mâine va fi folosit un alt tip de arme, dacă nu, atunci poimâine”, a declarat Vladimir Putin, calificând șantajul nuclear al Moscovei drept o invenție a liderilor din Occident.
În realitate, amenințarea cu arma nucleară a devenit deja o tradiție a comunicării politice din Rusia în ultimii ani. De exemplu, în septembrie 2022 Putin a declarat: „Țara noastră are arme de distrugere în masă, unele chiar mai moderne decât cele ale NATO. Și dacă există o amenințare asupra integrității teritoriale a țării noastre și pentru protejarea cetățenilor noștri, vom folosi toate mijloacele pe care le avem la dispoziție. Și nu e o cacealma”.
De cele mai multe ori șantajul nuclear al Rusiei a fost verbalizat de vicepreședintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. În toamna anului trecut fostul președinte rus a declarat că în cazul unui succes al armatei ucrainene pe front, Rusia va fi nevoită să folosească arma nucleară. Tot el a avertizat în mai 2023 că Occidentul subestimează grav riscul unui război nuclear în legătură cu Ucraina, atenționând că Rusia ar putea lansa o lovitură preventivă în cazul în care Ucraina se dotează cu arme nucleare. De menționat că Ucraina nu este un stat nuclear și nici nu are programe militare nucleare.
La mijlocul lunii ianuarie, Medvedev a spus că Rusia poate ataca cu arme nucleare Ucraina sau alte state dacă Kievul nu va înceta să folosească rachete cu raze lungă de acțiune pentru a lovi ținte pe teritoriul rus.
Rusia nu atacă niciodată prima
Vladimir Putin a vorbit și despre caracterul pașnic al Rusiei, catalogând informațiile din presa occidentală despre pornirile belicoase ale Moscovei împotriva NATO drept încercări de a semăna panică. „Vom ataca doar dacă Rusia va fi agresată de Polonia. De ce? Pentru că nu avem interese nici în Polonia, nici în Letonia. La ce ne-ar ajuta? Nu avem interese acolo, dar auzim doar amenințări”, a spus liderul rus.
În realitate, aceleași tip de discurs a fost rostit de Putin în preajma războiului la scară largă din Ucraina. Este o metanarațiune mai veche, potrivit căreia Rusia nu atacă niciodată prima, uneori fiind acceptate doar acțiuni militare preventive. Doar în perioada de când Putin se află la putere însă, Rusia a purtat un război brutal în Cecenia, a invadat Georgia în 2008, a atacat Ucraina și a capturat Crimeea, în 2014, apoi a invadat Ucraina la scară largă, în 2022.
Pe 15 februarie 2022, Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus al afacerilor externe, a declarat că informațiile apărute în presa din Occident despre pregătirile Rusiei pentru invadarea Ucrainei sunt „o propagandă de război”. Comentariile sale au venit la scurt timp după ce ministerul rus al Apărării a anunțat retragerea parțială a trupelor rusești mobilizate la granița cu Ucraina. Peste 9 zile Vladimir Putin a declanșat cel mai mare război pe teritoriul Europei după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial.
Elitele ucrainene sunt naziste
Vladimir Putin a acuzat din nou conducerea ucraineană de promovarea nazismului. Putin spune că ucrainenii au dreptul să se considere popor separat de ruși, dar nu în baza ideologiei naziste. „Dacă cineva se consideră un popor, are tot dreptul să o facă, dar nu în baza nazismului sau a ideologiei naziste”, a spus Putin, adăugând că scopul „denazificării” Ucrainei încă nu a fost atins. Occidentul a fost din nou acuzat că nu observă nazismul din Ucraina și îl sprijină pentru a distruge Rusia în acest război.
În realitate, pentru Rusia este nazist ceea ce vine în contradicție cu viziunea proprie despre organizarea politică corectă a vecinilor săi. Deseori, naționalismul și nazismul sunt sinonime în cazul narațiunilor Federației Ruse. În ceea ce privește nazismul, încă din 2015 Ucraina a interzis prin lege ideologia nazistă și comunistă. Mai mult decât atât, de la proclamarea independenței statului ucrainean niciun partid sau candidat nazist nu s-a înscris la alegeri. Partidele naționaliste fie nu au trecut de pragul electoral, fie, atunci când au reușit acest lucru, au obținut maximum 6-8 la sută din numărul de mandate. Presa rusă cataloghează în mod tradițional manifestările naționaliste/identitare din spațiul ex-sovietic drept forme de nazism.
La un an de la lansarea invaziei la scară largă, presa rusă demonstra că „operațiunea militară specială” a salvat Rusia de invazia NATO și nazismul ucrainean. A fost deseori promovată narațiunea falsă despre reținerea Moscovei, atunci când bombardează Ucraina, știind că ucrainenii nu-i susțin pe liderii naziști de la Kiev.
---copie-image.webp)
