Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Misterul steagurilor unor ţări NATO în transmisiunea paradei de 9 mai de la Moscova
Parada de Ziua Victoriei din acest an din Piaţa Roşie a inclus un moment neobişnuit. În timpul transmisiunii directe a tradiţionalului survol efectuat de avioanele de luptă ruseşti, unii telespectatori au remarcat că în locul filmării e la sol au apărut imagini spectaculoase care sugerau o filmare la altitudine din proximitatea aeronavelor. Secvența controversată a fost difuzată la câteva secunde după ce formațiunea – consacrată în acrobaţiile aeriene sub numele de „Diamantul cubanez” şi alcătuită din cinci aparate Su-30 și patru MiG-29 – a apărut deasupra Moscovei. Telespectatorii au semnalat rapid multiple anomalii din filmare, inclusiv mișcări nerealiste ale aeronavelor și inconsecvențe grafice, specifice creaţiilor realizate cu ajutorul Inteligenţei Artificiale.
Totuşi, adevărata dezbatere pe reţelele de socializare a fost generată de prezenţa pe fuzelajul avioanelor din imagini a steagurilor mai multor țări occidentale, unele dintre ele membre NATO, adică etichetate ca „neprietenoase” de către preşedintele Vladimir Putin. Multe publicaţii au caracterizat momentul ca fiind „o gafă stânjenitoare” a televiziunii de stat ruse, asociată unui eveniment care, de ani de zile, este reprezentativ pentru propaganda Kremlinului. Ceea ce ignoră autorii postărilor este că secvenţa captivantă de acrobaţie aeriană prezenta echipa de piloţi „Cavalerii ruşi”, iar drapelele străine pictate pe fuzelaj există în realitate pe aparatele Su-30 din dotarea acestora, având o semnificaţie precisă. Ele simbolizează ţările în care formaţiunea a susţinut spectacole aeriene în istoria sa de 25 de ani.
Pe de altă parte secvenţa video incriminată nu este produsă cu instrumentele Inteligenţei Artificiale, ci în sistemul CGI, un procedeu manual laborios de imagistică pe calculator, larg răspândit în industria video. Nu a fost pentru prima dată când la parada de 9 mai de Moscova au fost prezentate imagini CGI în locul survolului real. În 2021, transmisiunea directă a fost întreruptă pentru a face loc unui videoclip creat computerizat al unei formaţiuni de avioane Su-57. Unii comentatori sunt de părere că organizatorii au optat pentru intercalarea imaginilor CGI în transmisiunea paradei din cauza limitărilor impuse de războiul din Ucraina. La începutul anului, un aparat Su-35 înarmat, purtând însemnele „Cavalerilor ruşi”, a fost interceptat de avioane F-35 norvegiene în timp ce escorta un bombardier strategic Tu-95 în zona arctică.
Mulți au argumentat că folosirea în roluri operaţionale a aeronavelor destinate acrobaţiilor aeriene indică nivelul redus de resurse al armatei ruse. De altfel, întreaga ceremonie de săptămâna trecută de la Moscova a fost departe de fastul ediţiilor anterioare. Au lipsit din Piaţa Roşie nu doar parada aeriană cu avioane şi elicoptere, ci şi marea procesiune de tancuri şi echipamente grele. Între constrângeri se numără şi îngrijorările Kremlinului legate de securitate şi temerile privind potențialele atacuri cu drone ucrainene asupra Moscovei. Măsurile de siguranţă din jurul evenimentului au fost deosebit de stricte, jurnaliştii remarcând prezența unităților anti-drone și efectivele de poliţie sporite în toată Moscova. La reducerea riscurilor a contribuit armistițiul dintre Rusia și Ucraina, mediat de președintele american Donald Trump.
Președintele Putin a folosit evenimentul pentru a lăuda rezultatele aşa-numitei „operaţiuni militare speciale” din Ucraina, sugerând că aceasta se apropie de sfârşit. El a învinovăţit din nou NATO pentru sprijinul acordat Kievului şi a declarat că ar fi dispus să negocieze cu Europa, indicându-l ca mediator preferat pe fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder. O sugestie respinsă de responsabila politicii externe a UE, Kaja Kallas, care consideră nepotrivită desemnarea unui lobbyist de rang înalt al unor companii energetice ruseşti ca negociator al intereselor europene. Propunerea lui Putin a fost respinsă şi de Ucraina.
CUM SE POATE CÂŞTIGA LA CONCURSUL EUROVISION CU CÂTEVA SUTE DE VOTANŢI
În ajunul intrării reprezentantului Israelui în concursul Eurovision de la Viena, cotidianul The New York Times publica o amplă investigaţie privind eforturile guvernului Netanyahu de a influenţa voturile publicului şi a atrage sprijin pentru Israel, în contextul criticilor internaţionale pentru victimele războiului din Gaza.
Toamna și iarna trecută, înalți diplomați israelieni au contactat de urgenţă oficiali și posturi de televiziune din ţările afiliate Uniunii Europene de Radiodifuziune pentru a preveni boicotarea ediţiei cu numărul 70 a concursului. Tot atunci, România, Republica Moldova şi Bulgaria decid să revină la Eurovision după perioade de absenţă diferite, generate de probleme financiare. Miza campaniei diplomatice desfăşurată cu discreţie era însă mai mare decât cele 166 de milioane de potenţiali telespectatori din toată lumea, de vreme ce o comisie independentă a Organizaţiei Naţiunilor Unite tocmai acuzase Israelul de genocid, iar tot mai multe state occidentale recunoşteau statul Palestina. Pentru guvernul israelian, Eurovision a devenit astfel mai mult decât un spectacol de sunet şi lumini, şi anume şansa de a restaura, fie şi parţial, reputaţia grav afectată în ultimii ani. Şi astfel, competiția muzicală – de regulă un eveniment plin de veselie şi optimism – s-a transformat într-o încleştare prin intermediari pe teme grave precum situaţia din Orientul Mijlociu și drepturile omului.
Jurnaliştii americani au constatat că înaintea ediţiei precedente, desfăşurată în Elveţia, Israelul a cheltuit cel puțin 1 milion de dolari pentru marketingul Eurovision. Deşi potrivit principiului fundamental declarat al Eurovision politica nu are a se amesteca în acest eveniment, o parte din acești bani au provenit din fondurile destinate de guvernul israelian pentru „Hasbara” – un eufemism pentru propaganda externă. Or, guvernele nu ar trebui să influenţeze procesul de votare, Eurovision fiind un concurs pentru posturile publice de televiziune și cântăreți. Directorul Eurovision, Martin Green, a declarat într-un interviu că acțiunile Israelului de anul trecut au fost „excesive”, dar nu au contribuit la neaşteptatul loc doi obținut de Israel la Basel.
Şi totuşi, ancheta realizată de Times pe baza unor date privind voturile nedivulgate anterior, documente Eurovision și interviuri cu peste 50 de persoane, a constatat că această campanie ar fi putut influenţa cu ușurință rezultatul concursului. Informaţiile obţinute de jurnalişti arată că reprezentanta Israelului Yuval Raphael a câştigat votul publicului în ţări în care, potrivit sondajelor, Israelul este profund nepopular. O analiză a voturilor venite din Spania, de pildă, arată o victorie zdrobitoare. Şi aşa ar fi fost dacă fiecare vot ar fi însemnat o persoană. Dar Eurovision a permis telespectatorilor să voteze de până la 20 de ori un singur concurent. Iar guvernul israelian a desfășurat o campanie intensă pentru a încerca să influențeze votul, plasând reclame online.
Premierul Netanyahu a postat pe rețelele de socializare un mesaj grafic încurajând oamenii să voteze de 20 de ori pentru Yuval Raphael, iar grupurile pro-Israel din întreaga Europă au postat aceleași mesaje sau mesaje similare. Şi astfel, câteva mii de oameni, cu câte 20 de voturi fiecare, au adunat peste 47.000 de voturi. Dar reprezentanta Israelului nici măcar nu avea nevoie de toţi aceşti votanţi. Nu trebuia decât să învingă grupul ucrainean, care a terminat la mare distanţă pe locul doi cu aproximativ 9.600 de voturi. Aceasta înseamnă că ar fi fost suficiente câteva sute de oameni pentru a asigura Israelului o victorie confortabilă la votul popular.
Organizatorii au ținut secrete datele complete ale voturilor, chiar și față de propriii radiodifuzori. Confruntaţi cu o revoltă internă și cu amenințări din partea aliaților Israelului că vor părăsi competiția, au minimalizat public campania electorală a Israelului și nu au investigat-o niciodată temeinic. Mai mult, deşi au comandat o analiză a opiniilor radiodifuzorilor față de participarea Israelului, au ținut secret întregul raport. În decembrie au convocat la Geneva un vot al membrilor EBU privind menținerea Israelului în concurs, apoi l-au anulat brusc, descurajându-i pe radiodifuzori să discute cu jurnaliștii. Au adoptat totuşi câteva modificări ale regulamentului, în sensul scăderii numărului de voturi de la douăzeci la zece pentru fiecare telespectator şi al„descurajării campaniilor de promovare disproporţionate”, în special atunci când sunt întreprinse de „terțe părți, inclusiv de guverne”. Potrivit noilor reguli, Israelul ar fi avut nevoie anul trecut de doar 963 de alegători pentru a câștiga votul popular în Spania, ţară care anul acesta a boicotat concursul Eurovision, alături de Irlanda, Ţările de Jos, Slovenia şi Islanda.
