Regimul de la Kiev vinde la propriu pământul țării, afirmă bloggerul filorus Dan Diaconu, preluând un fake news care a circulat anul trecut în spațiul ex-sovietic.
Polonia, ținta preferată a propagandei rusești
ȘTIRE: „Asta e culmea culmilor! Știți ce se întâmplă aici (în regiunea Harkov)? Camioane poloneze încarcă cernoziom și-l duc în Polonia. Înțelegeți că jigodia de Zelenskyi a vândut până și pământul brut? E absolut incredibil.” - comentariul unui video de 26 de secunde, compus din două secvențe: prima arată un utilaj încărcând pământ într-un camion pe ceea ce pare a fi un șantier, a doua prezintă imagini filmate din cabina unui camion care circulă pe un drum asfaltat.
NARAȚIUNE: Ucraina își vinde la propriu pământul către Occident, interesat doar să exploateze resursele ucrainene.
CONTEXT: Acum aproximativ un an, în aprilie 2023, pe rețelele sociale, și în special pe Telegram, a circulat un video care sugera că pământ bogat în cernoziom este încărcat în camioane poloneze, în regiunea ucraineană Herson, și transportat în sudul Poloniei, în apropierea granițelor cu Cehia și Slovacia. Narațiunea face parte din arsenalul de știri false și dezinformări promovate încă din primele zile ale invaziei rusești în Ucraina, care au transformat Polonia într-una din țintele preferate ale propagandei moscovite, pe lângă SUA și Uniunea Europeană, pentru că este cea mai vocală dintre toți vecinii Ucrainei în privința combaterii agresiunii ruse și susținerii eforturilor defensive ale Kievului. Cel mai des, dezinformările de origine moscovită vorbesc despre ajutorul pe care Washingtonul îl dă Varșoviei pentru ca Polonia să anexeze fostele sale teritorii, acum aparţinând Ucrainei, narațiune ce se aliniază tezei privind natura artificială a statului ucrainean, promovată pentru a justifica pretențiile teritoriale ale Rusiei la adresa vecinului său.
Dan Diaconu, care se recomandă analist economic, este un blogger filorus, al cărui site este un conglomerat de teorii ale conspirației, fake-news-uri și dezinformări legate de majoritatea temelor în actualitate (pandemie, vaccin anticovid, schimbări climatice, conflictul Israel – Hamas, etc.), precum și articole în care Rusia este considerată un stat model și agresiunea sa asupra Ucrainei apreciată. Articolele sale „economice” sunt de fapt elogii la adresa unor state din afara cercului „globalist”, prezentate ca modele de succes, în ideea de a arăta că bunăstarea poate fi obținută și dacă o țară alege un model economic propriu, bazat pe o politică total independentă de cea a diverselor organisme internaționale, mai ales cele în care SUA și statele vest-europene au un cuvânt important de spus. În plus, Diaconu ține pe Telegram un fel de jurnal de front, în care își informează urmăritorii despre victoriile armatei ruse, lăudând excesiv reușitele acesteia pe câmpul de luptă. Mai mult, atunci când anunță cucerirea și distrugerea din temelii a unei noi localități ucrainene, vorbește despre „eliberarea” acesteia. Acum câteva zile, el a postat filmul de acum un an, explicându-l pentru publicul român. Până la ora publicării acestui material, el a fost urmărit şi apreciat de peste 9.300 de persoane din cei 12.700 de urmăritori ai canalului.
OBIECTIV: Amplificarea sentimentelor antiucrainene și filoruse, promovarea discursului antioccidental, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Transportarea pământului la mii de kilometri nu e rentabilă
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Descrierea pe care Diaconu o face filmului arată că l-a distribuit fără să-i acorde o prea mare atenție, probabil în inerţia de a posta cât mai rapid materialele „primite la redacţie”. Acest fapt reiese destul de clar din afirmația sa că acțiunea prezentată se petrece în Harkov, când de fapt chiar în film se specifică extrem de clar că este vorba despre „Obwód chersoński”, adică „regiunea Herson”. Aşadar, este greu spre imposibil de crezut că, într-o regiune pe jumătate ocupată de armata rusă și supusă constant bombardamentelor și atacurilor aeriene ale forțelor Moscovei, niște camionagii polonezi își așteaptă rândul să încarce pământ, pe care apoi să-l transporte la peste 1.000 de kilometri distanță, traversând o țară aflată în război.
De fapt, narațiunea care pretinde că solul bogat în cernoziom și extrem de fertil al Ucrainei este transportat la propriu în Vestul Europei are origini în teoria care susține că Occidentul a început deja să scoată din Ucraina, în contul ajutorului economic și militar furnizat, cherestea, sol bogat în cernoziom sau minerale rare, mascate sub forma exporturilor ucrainene de produse agricole. Teoria este absurdă, mai ales dacă ținem cont de recentele scandaluri legate de exporturile ucrainene de cereale, carne de pui sau miere de albine. În Polonia, mai ales, protestele fermierilor au căpătat accente extrem de violente, iar tone de cereale ucrainene destinate exportului în Uniunea Europeană au fost aruncate din camioane și vagoane de tren de agricultorii furioși. În susținerea afirmației, Diaconu nu aduce nici cel mai mic argument și putem specula că, aproape sigur, un transport clandestin de pământ fertil, ar fi fost demascat de protestatarii furioși de la granița poloneză, care a fost blocată vreme de mai multe zile. În plus, deşi din punct de vedere tehnic, înlocuirea solului pe un întreg câmp este posibilă, ea nu este fezabilă din punct de vedere economic. Costurile de transport, fixare a solului în pământ, mutare a solului preexistent, etc. ar genera costuri infinit mai mari decât cele cu îmbunătățirea prin îngrăşăminte, compost pentru agricultură sau alte metode organice de creştere a calităţii solului. În acelaşi timp, mutarea la scară largă a solurilor poate avea și consecințe extrem de dăunătoare. Când solul este mutat, structura acestuia este ruptă și vegetația protectoare dispare, făcându-l extrem de sensibil în faţa forțelor erozive ale vântului și apei.
Mai mult, se poate observa cu uşurinţă că cele două camioane prezentate în film sunt diferite. Cel prezentat ca aflându-se în Polonia este un camion Scania, lucru evidențiat de sigla prezentă pe volan, iar dacă privim felul în care arată basculanta celui prezentat ca fiind în Ucraina, observăm că nu seamănă cu tipurile de basculantă fabricate de producătorul suedez. În realitate, cel mai probabil, imaginile sunt filmate în timpul primei faze a unui şantier pe care urmează să fie construită o şosea sau o clădire de dimensiuni mai mari. Mai concret, clipul prezintă lucrările de îndepărtare a stratului superior de pământ, nu de sol, pentru a începe construcţia.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
