Integrarea europeană slăbește securitatea energetică a Republicii Moldova și o privează de accesul la furnizori din SUA și CSI, potrivit unui narațiuni false care a fost lansată la Chișinău și preluată de propaganda rusă.
ȘTIRE: Eurointegrarea slăbește securitatea energetică a Moldovei și face sistemul energetic al țării vulnerabil, deoarece Chișinăul renunță la un posibil sprijin din partea țărilor CSI sau a SUA, a declarat analistul politic moldovean Corneliu Ciurea.
Un incident major a avut loc pe 31 ianuarie în rețeaua electrică a Moldovei, din cauza căruia 70% din populație a rămas fără energie electrică. Premierul Alexandru Munteanu a avertizat miercuri că o situație similară s-ar putea repeta.
„Blackout-ul din 31 ianuarie ne obligă să reflectăm serios asupra modului în care autoritățile noastre asigură securitatea energetică a țării. Linia Vulcănești–Chișinău, pe care autoritățile noastre o tratează aproape ca pe o soluție salvatoare, deși întârzie punerea ei în funcțiune, nu va fi în măsură să rezolve toate problemele vulnerabilității noastre energetice – se poate concluziona că eurointegrarea, mai degrabă, slăbește și face mai vulnerabil sistemul nostru energetic”, a declarat Ciurea în emisiunea postului de televiziune „Primul în Moldova”.
El a explicat că, în dorința de a stabili relații strânse cu Bruxelles-ul, Chișinăul rupe toate celelalte legături și se privează de posibilitatea de a diversifica sursele de aprovizionare cu resurse energetice atât din țările CSI, cât și din Statele Unite.
„Ungaria arată că este posibil să lupți cu demnitate pentru securitatea energetică. Și ceva îmi spune că Ungaria va rezolva problema securității sale energetice mai bine decât Moldova, având în vedere și faptul că Ungaria are relații politice bune cu SUA și deja contracte pentru obținerea gazelor din această țară”, a adăugat expertul.
NARAȚIUNI: 1. Integrarea europeană slăbește securitatea energetică a Republicii Moldova. 2. Apropiindu-se de UE, Republica Moldova nu va mai putea procura resurse energetice de pe alte piețe.
OBIECTIV: Să prezinte integrarea europeană drept un proces care ar submina securitatea energetică a Republicii Moldova și ar spori vulnerabilitatea sistemului energetic; să inoculeze ideea că apropierea de Uniunea Europeană ar obliga Chișinăul să rupă legăturile cu alți parteneri externi și să renunțe la diversificarea surselor de aprovizionare, limitând accesul la piețe alternative de resurse energetice; indirect, să inducă percepția că Republica Moldova își poate asigura securitatea energetică doar prin importuri din Rusia.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Afirmația că apropierea de UE/integrarea europeană ar afecta independența energetică a Republicii Moldova este un nonsens, în condițiile în care dezvoltarea infrastructurii energetice și diversificarea surselor de aprovizionare doar fortifică reziliența și reduce dependența de un singur furnizor/stat. Spre exemplu, datorită faptului că în 2022 Republica Moldova avea deja capacitatea de a importa gaz și prin conducta Iași-Chișinău, construită cu câțiva ani mai devreme, Chișinăul a putut rezista șantajului Moscovei, care condiționa livrările de gaze de recunoașterea unei controversate datorii de peste 700 de milioane de dolari. Datorită faptului că în 2025 putea deja achiziționa energie electrică și din Vest, Chișinăul nu a fost obligat să continue schemele vechi de livrare a gazului în Transnistria care nu era plătit de autoritățile separatiste din regiune și se acumula ca datorie a Moldovei.
În plus, așa cum a scris Veridica și anterior, cele mai importante proiecte în domeniul energiei, care au ca scop reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova au fost finanțate/cofinanțate de structuri europene. Printre acestea ar fi împrumuturile și granturile de zeci de milioane de euro acordare de BERD și UE pentru interconectarea liniilor electrice, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și numeroase alte proiecte mai mici menite să reducă consumul de energie, să sporească eficiența energetică și să crească producerea de energie verde în Republica Moldova. De altfel, UE care luptă în special în ultimii ani pentru reducerea consumului de energie și a dependenței față de Rusia în acest domeniu nu ar avea niciun interes ca în Republica Moldova să se întâmple invers
Nu ține nici narațiunea că apropierea de UE ar priva Republica Moldova de surse de aprovizionare din CSI și SUA. Republica Moldova discută cu state din CSI (cu Azerbaidjan, de exemplu) despre posibilitatea achiziționării de gaze. În regim de testare, Republica Moldova a procurat și gaze aduse din SUA. Din contra, apropierea de UE și ralierea la standardele comunitare, îi poate permite Republicii Moldova să participe în comun la procese de achiziții sau la utilizarea infrastructurii energetice la costuri mai mici. În plus, UE susține și investește în reducerea dependenței statelor membre și a partenerilor față de resursele energetice tradiționale și față de Rusia.
Rusia, într-adevăr dispune de posibilitatea de a livra gaze mai ieftin, iar Ungaria și alte state așa-numite „prietenoase” sunt un exemplu în acest sens. Moscova s-a dovedit însă, cel puțin în cazul Republicii Moldova, un partener care utilizează resursele energetice pentru șantaj politic și care nu asigură predictibilitate și încredere, așa cum a procedat, spre exemplu, în toamna anului 2022.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova, o țară fără resurse energetice a fost până în anul 2022 dependentă practic în totalitate de gazele rusești și de energia electrică produsă cu acestea în Transnistria. Începând cu 2010, pe fondul preluării puterii de forțe pro-europene, Republica Moldova a început să construiască rute de alternativă de aprovizionare cu resurse energetice – gazoductul Iași-Chișinău și linii de tensiune înaltă cu România. Proiectele au decurs greu, iar cele de interconectare a liniilor electrice încă nu sunt finalizate.
În toamna anului 2022 Gazprom a început să reducă volumele de gaz livrate Republicii Moldova, astfel încât aceasta a fost nevoită să contracteze gaze de pe alte piețe, iar cantitatea livrată de gigantul rus a fost direcționată în totalitate către regiunea separatistă transnistreană, inclusiv pentru producerea de energie electrică pe care Chișinăul o cumpăra la prețuri mai mici decât cele din regiune. Prețurile mai mici se explicau prin faptul că regiunea transnistreană nu plătea pentru gazul rusesc, în schimb se acumula o datorie (pe care Chișinăul nu o recunoaște) și care a ajuns la aproximativ 11 miliarde de dolari.
Situația s-a schimbat începând cu anul 2025, după ce Ucraina nu a prelungit acordul de tranzit cu gigantul rus pe teritoriul său. Chișinăul i-a propus Gazpromului să continue livrările către regiune prin așa-numitul coridor transbalcanic, dar Moscova a refuzat. Gazprom a condiționat aceasta cu intoarcerea unei datorii de peste 700 de milioane de dolari de către Republica Moldova (partea dreaptă a Nistrului), pe care Chișinăul nu o recunoaște. Totodată au fost propuse formule obscure de livrare a gazului.
Astfel, Republica Moldova procură în prezent atât gaze cât și electricitate de pe piețe internaționale (cea mai mare parte a curentului electric din România), la prețuri mai mari decât anterior, ceea ce provoacă nemulțumiri în societate, dar și acuzații din partea politicienilor pro-ruși și a Moscovei că autoritățile pro-europene ar fi renunțat la gazul și energia electrică ieftine.
La 31 ianuarie aproape 70% din teritoriul Republicii Moldova a fost afectat de o pană de curent de câteva ore cauzată de deficiențele provocate de bombardamente în rețeaua electrică ucraineană. Situația a readus în discuție eforturile Chișinăului de a se distanța de dependența energetică față de Rusia și narațiunile false despre renunțarea la „energia electrică ieftină”, despre care Veridica a scris aici.
Verifică sursele:
