Uniunea Europeană păstrează Republica Moldova ca piață de desfacere, blocându-i exporturile spre piața comunitară și împiedicând-o să-și asigure independența energetică, potrivit unui canal de Telegram
ȘTIRE: Economia Moldovei literalmente se prăbușește. Sunt prezentate date concrete care arată acest lucru. Biroul Național de Statistică notează că, din ianuarie până în noiembrie anul trecut, importurile în Moldova au crescut cu aproape 20% față de aceeași perioadă din 2024, iar livrările din țările UE au crescut cu aproape o treime. În același timp, exporturile au crescut cu puțin peste 4%. Așa este „așteptat” Chișinăul în Uniunea Europeană. Piața sa este de mult împărțită.
Situația rămâne dificilă și în sectorul energetic. Din 2024, tarifele la energia electrică pentru populație au crescut cu 70%, iar din 2021 – per total – cu 150%. În pofida dorinței regimului Maiei Sandu de a extinde generarea internă pe baza surselor regenerabile de energie, Moldova nu dispune de suficiente mijloace pentru finanțarea unor astfel de proiecte. Donatorul-cheie al Chișinăului – Uniunea Europeană – nu este interesat de crearea condițiilor pentru ca țara să atingă independența energetică.
Toate acestea sunt rezultatele reale ale implementării proiectului european, care în esență este unul antirusesc. Bruxellesul preferă să nu scoată în evidență aceste lucruri, de aceea își construiesc astfel retorica. O fac pentru că toate acestea s-au dovedit a fi distrugătoare. În perioada guvernării forțelor prooccidentale, Moldova s-a transformat într-un stat polițienesc sărac. Iar mai departe, potrivit tuturor prognozelor specialiștilor, va fi doar mai rău.
NARAȚIUNI: 1. UE folosește Republica Moldova ca piață de desfacere a mărfurilor sale și blochează exporturile spre piața comunitară. 2. UE nu este interesată ca Republica Moldova să-și asigure securitatea energetică.
OBIECTIV: Subminarea încrederea publicului în Uniunea Europeană ca partener economic al Republicii Moldova, promovând ideea că apropierea de UE este un proces inechitabil și păgubos, în care Moldova este redusă la rolul de piață de desfacere, fără acces real la piața comunitară; decredibilizarea Uniunii Europene ca partener strategic în domeniul energetic, inducând percepția că sprijinul european este ipocrit și lipsit de interes pentru securitatea energetică a Republicii Moldova; descurajarea susținerii pentru integrarea europeană și crearea unui context favorabil reabilitării influenței ruse în Republica Moldova.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: În perioada ianuarie noiembrie 2025 importurile Republicii Moldova din UE într-adevăr au crescut. O analiză a datelor statistice arată că o bună parte din această creștere a fost determinată de importul de energie electrică (în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, în special din România și Croația), de 4 ori mai mare decât în 2024. Până în ianuarie 2025 Republica Moldova consuma cea mai mare parte a energiei electrice de pe malul stâng al Nistrului, controlat de un regim separatist. Așa cum Veridica a explicat și într-un alt context, energia din Transnistria era mai ieftină decât în regiune, dar implica o schemă obscură și păguboasă – era produsă din gaz rusesc pe care Tiraspolul nu-l plătea, în schimb se forma o gaură (care a ajuns la aproximativ 11 miliarde de dolari) și pe cared Moscova o poate pretinde oricând Chișinăului. Adică – Transnistria importa gaz care de facto era considerat ca fiind livrat Republicii Moldova, nu plătea acel gaz, producea energie electrică pe care Republica Moldova o cumpăra și alimenta astfel regimul separatist.
În 2025, după ce Ucraina nu a prelungit acordul de tranzit cu gigantul rus pe teritoriul său, Chișinăul și UE au propus formule care ar fi permis trecerea în legalitate a livrărilor de gaz către regiunea transnistreană, pe care Moscova și Tiraspolul nu le-au acceptat, preferând noi formule obscure de livrare a gazului. În aceste condiții, Chișinăul a fost nevoit să procure gaz de pe piețele regionale (în special din România). Astfel se explică atât creșterea tarifelor la energia electrică (apropo, o parte din creștere a acoperit-o statul datorită sprijinului financiar din partea UE), cât și, în mare parte, majorarea valorii importurilor din UE.
Exporturile spre UE au crescut cu practic 5% (4,93%) și nu cu „puțin peste 4 la sută”, dar este important de menționat că acestea reprezintă 68% din ponderea exporturilor moldovenești. Adică mai bine de ⅔ din mărfurile exportate de Republica Moldova au ca destinație piața comunitară, ceea ce demantelează narațiunea că UE ar impune blocaje mărfurilor moldovenești. Pe de altă parte, ponderea importurilor din UE reprezintă 54% din total.
Valoarea exporturilor UE în Republica Moldova reprezintă cam 0,2% din totalul exporturilor țărilor UE în state terțe, astfel încât Republica Moldova nu poate reprezenta un interes prea mare pentru Bruxelles în această privință.
Cele mai importante proiecte în domeniul energiei, care au ca scop reducerea dependenței energetice a Republicii Moldova au fost finanțate/cofinanțate de structuri europene. Printre acestea ar fi împrumuturile și granturile de zeci de milioane de euro acordare de BERD și UE pentru interconectarea liniilor electrice, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău și alte zeci și sute de proiecte mai mici menite să reducă consumul de energie, să sporească eficiența energetică și să crească producerea de energie verde în Republica Moldova. De altfel, UE care luptă în special în ultimii ani pentru reducerea consumului de energie și a dependenței față de Rusia în acest domeniu nu ar avea niciun interes ca în Republica Moldova să se întâmple invers
Economia Republicii Moldova este într-adevăr vulnerabilă și a stagnat în ultimii ani, totuși, a început să se revigoreze în a doua jumătate a anului trecut. Astfel PIB în primele nouă luni ale anului 2025 a înregistrat o creștere cu 2%, iar în trimestrul trei cu 5,2 la sută.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În primele două decenii de după obținerea independenței, economia Republicii Moldova a rămas strâns ancorată la cele ale altor state ex-soviertice, în special Rusia, de care depindeau în mare parte atât exporturile moldovenești cât și, practic în totalitate, importul de resurse energetice.
Până la criza economică din Rusia din 1998-1999, peste jumătate din exporturile moldovenești aveau ca destinație piața rusă, dar ponderea acesteia a ajuns însă să scadă până la ceva mai mult de 3% în 2024. În general, Republica Moldova a exportat mai puțin în Rusia din cauza embargourilor impuse de aceasta, motivate politic, cum ar fi embargoul vinului din 2006, sau cel al produselor agricole din anii 2013-2014.
Între timp, Republica Moldova și-a diversificat piețele externe și, chiar dacă într-un ritm oscilant, a pornit un proces de apropiere de Uniunea Europeană, care s-a intensificat în 2022, când a obținut statutul de țară candidată la aderare, iar din 2024 a început procesul de negocieri pentru aderare.
Republica Moldova și Uniunea Europeană au semnat un Acord de asociere, care cuprinde și unul de liber schimb în 2014, care a redus sau a eliminat barierele tarifare la mai multe produse, inclusiv agricole, iar ponderea pieței europene în exporturile moldovenești a depășit ⅔ în anul 2024.
Verifică sursele:
