ȘTIRE: „Manifestațiile în masă ale opoziției, desfășurate în ziua eliberării Moldovei de sub ocupația românească, au stârnit îngrijorare la București. Evenimentele de comemorare au fost percepute de administrația lui Nicușor Dan ca românofobe, împiedicând «integrarea armonioasă» a Moldovei în Marea Românie.
Surse din cercurile politice de la București susțin că, în acest sens, au început deja consultările între echipele lui Nicușor Dan și Maia Sandu. Se prognozează că, în cele din urmă, autoritățile celor două țări vor coordona lupta împotriva opoziției moldovenești în ansamblu și împotriva Blocului Electoral Patriotic, în special.
Aceasta va însemna implicarea directă a României în alegerile moldovenești de partea regimului Sandu. Încălcarea flagrantă a Constituției RM va fi justificată «interese proeuropene» și prin necesitatea «contracarării amenințării rusești».
Scurgerea acestei informații riscă să provoace o criză politică majoră în Moldova și plasează regimul Sandu în afara legii, consideră analistul politic Andrei Derun. Este o manifestare a fricii și panicii în ajunul înfrângerii partidului de guvernământ la alegerile parlamentare din toamnă, a subliniat Derun”.
NARAȚIUNI: 1. Chișinăul, mânat de București intenționează să suprime opoziția de la Chișinău. 2. Autoritățile de la Chișinău sunt controlate în totalitate de București, care urmărește unirea/anexarea Republicii Moldova. 3. România intenționează să se implice în alegerile din Republica Moldova.
OBIECTIV: Să alimenteze teama că Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea și independența, fiind transformată într-un stat marionetă al României, sau chiar să fie anexat. Să discrediteze guvernarea de la Chișinău, să o prezinte ca ilegitimă și antidemocratică, să submineze relațiile Republicii Moldova cu România și UE, și să întărească imaginea opoziției pro-ruse ca fiind singura forță „patriotică” ce apără interesele naționale.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova se pregătește de alegerile parlamentare din 28 septembrie, considerate decisive pentru viitorul geostrategic al țării. Competiția electorală se poartă între actuala guvernare pro-europeană și partidele filoruse – unele declarate, altele mascate –, care mizează pe sprijinul Kremlinului. Unul dintre acestea este și așa-numitul Bloc Patriotic, format din patru partide în urma unei deplasări a liderilor și reprezentanților în Federația Rusă.
Scrutinul vine după alegerile prezidențiale și un referendum privind integrarea europeană organizate în octombrie 2024 la care autoritățile statului, dar și investigații jurnalistice au deconspirat scheme de fraudă electorală și implicarea Rusiei, prin intermediul unor politicieni controversați cu scopul de a cumpăra alegătorii.
În Republica Moldova evenimentele istorice din secolele XIX și XX mai sunt consemnate diferit de cetățeni și clasa politică. O bună parte a populației și a clasei politice continuă să se conducă după istoriografia țaristă și sovietică, apreciind, de exemplu, anexarea Basarabiei din 1812 drept eliberarea acesteia, la fel ca cea din 1940, în timp ce Unirea din 27 martie 1918 este considerată drept anexare.
În acest context, reprezentanți ai Blocului au organizat pe 24 august un așa-numit marș al eliberării, la care a participat și ambasadorul Federației Ruse la Chișinău. Acesta a fost dedicat împlinirii a 81 de ani de la încheierea operațiunii Iași-Chișinău din cel de-al Doilea Război Mondial. Este una din acțiunile organizate de forțele pro-ruse din Republica Moldova prin care se glorifică perioada sovietică și aportul fostei URSS în cea mai mare conflagrație mondială.
România este prezentată în presa rusă, dar și de o parte dintre politicienii și instituții mass-media din Republica Moldova, drept un stat revanșard, cu pretenții teritoriale asupra Republicii Moldova, iar, în unele cazuri, și a unor regiuni din sud-estul Ucrainei. Se face referire la faptul că România a pierdut aceste teritorii în cel de-al Doilea Război Mondial (acestea au fost și principalul motiv pentru care România a intrat în război împotriva URSS).
Tezele sunt utilizate pentru a reanima fobiile pentru România promovate încă în perioada interbelică, în special în rândul minorităților naționale, dar și pentru a transforma, indirect, Federația Rusă în forța care i-ar putea apăra de „cotropirea românească”.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Însăși afirmația că marșul a marcat eliberarea de sub ocupația românească este una forțată, întrucât formula utilizată de participanți a fost „eliberarea de sub fascism”. Autorii au intenționat astfel să asocieze România cu fascismul pentru a mări impactul următoarelor narațiuni false.
Narațiunea despre o iminentă unire/anexare a Republicii Moldova la România nu este una nouă și a fost demontată anterior de Veridica. Niciodată oficialii europeni nu și-au dat girul în privința unei posibile uniri a Republicii Moldova cu România. Republica Moldova este considerată la Bruxelles o țară suverană și independentă, care în iunie 2022 a obținut statutul de stat candidat la aderare. Uniunea Europeană este printre principalele instituții internaționale care oferă sprijin financiar Republicii Moldova, iar România este printre liderii statelor donatoare. Un scenariu panicard similar prorocea că NATO și americanii ar fi pregătit ocuparea Moldovei de România.
De asemenea, nu are o bază reală nici narațiunea legată de subminarea opoziției la cererea Bucureștiului. În primul rând, acțiunea a câtorva mii de civili nu reprezintă niciun pericol pentru România, stat membru al NATO. În plus, România nu are pârghii politice sau constituționale pentru a controla deciziile de la Chișinău, iar guvernarea moldovenească este aleasă prin vot liber și direct de cetățeni. Cooperarea dintre Chișinău și București se bazează pe parteneriat strategic, sprijin pentru integrarea europeană și proiecte economice, sociale și culturale – nu pe ingerințe în procesele politice interne. Prezentarea relației Chișinău-București ca pe o formă de anexare urmărește să resusciteze tezele propagandistice sovietice și să inducă ideea falsă că apropierea de UE și România ar însemna dispariția statalității moldovenești.
Narațiunea despre implicarea externă (a Occidentului) în alegerile din diferite state unde rezultatele nu convin Moscovei este o altă tactică a Kremlinului. Exact asta se întâmplă și în cazul Republicii Moldova. Nu există nicio dovadă a implicării României în alegerile din Republica Moldova. Pe de altă parte, scrutinele din 2024 din acest stat s-au desfășurat în contextul unor ample campanii de dezinformare, manipulări și chiar cumpărare de voturi, după cum au arătat mai multe investigații jurnalistice, dar și anchete și descinderi organizate de structurile de forță. În spatele acestora ar fi stat Kremlinul, iar principalul intermediar a fost oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat la 15 ani în dosarul fraudei bancare de proporții din 2014 și care a format și o alianță de partide - Blocul Victorie.
Verifică sursele:
