Donații
Veridica.md
Băncile private fac bani pe spinarea românilor, pe care refuză să-i ajute prin creditare, potrivit publicaţiei unui partid suveranist, de orientare extremistă.
Mesajul suveranist a intrat în campanie electorală
ȘTIRE: „Cum au ajuns băncile să câştige 2 milioane de euro pe zi din dobânda plătită de BNR pentru depozite? Băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite.”
NARAȚIUNE: Băncile private refuză să le mai acorde credite românilor.
CONTEXT: Superanul electoral, în care peste jumătate din populaţia planetei va merge la vot, a debutat în România cu campaniile electorale pentru alegerile locale şi cele europarlamentare, ce vor avea loc pe 9 Iunie. De ceva vreme însă, discursul electoral românesc, altădată bazat pe promisiuni cu sau fără acoperire, nu se mai concentrează pe „ce vom face”, ci are tendinţa de a scoate în evidenţă „ce nu au făcut ei” sau „ce au făcut ei rău”, prin „ei” înţelegându-se partidele adverse, dar şi forţe străine, rămase în anonimat sau personificate în organizaţii internaţionale din care România face parte, precum UE sau NATO, dar chiar şi ONU sau OMS.
Fidel doctrinei suveraniste şi eurosceptice enunţate încă de la înfiinţare, partidul AUR şi-a făcut o obişnuinţă din a lansa naraţiuni false şi dezinformări, menite a manipula opinia publică, în sensul demonizării Occidentului colectiv care, cu complicitatea actualei clase politice, ar atenta la filonul existenţial al poporului român. Modelul amintește, ca ton, teme și limbaj, de discursul rusesc, care alimentează justificarea politicii agresive a Moscovei. La rândul său, formaţiunea politică de factură extremistă se foloseşte de mesaje care apelează la valori tradiţionale, precum patria şi familia, cum a fost cazul amplului protest organizat acum un an împotriva deciziei guvernului de a vinde România şi a răpi copiii românilor, în fapt doar o manifestaţie politică cu scopul de a pune presiune pe partidele de la putere, confruntate cu mai mult crize suprapuse. În acelaşi timp, AUR a atras în rândurile sale personalităţi din zona societăţii civile cu discurs conspiraţionist, precum avocatul Gheorghe Piperea, cel care afirma că în viitor, oamenii vor fi nevoiţi să plătească pentru a putea respira. În prezent candidat pentru un mandat de europarlamentar din partea AUR, Piperea susţine şi că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Uniunii Europene va anula dreptul de proprietate al românilor asupra grădinilor şi terenurilor şi trage constant semnale de alarmă legate de planul ocultei mondiale de a subjuga omenirea prin monede digitale şi „oraşe de 15 minute”.
OBIECTIV: Promovarea discursului suveranist şi antioccidental, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, în scop electoral.
Realitate: numărul de credite acordate românilor este în creştere
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Mesajul electoral al AUR este de fapt interpretarea unei analize făcute de o publicaţie cu profil financiar, care explică cum băncile comerciale preferă să plaseze în depozite la Banca Naţională a României surplusul de lichidităţi, pentru care încasează dobândă.
Pentru o înţelegere a mecanismului, precizăm că prin „lichidităţi” se înţelege totalul fondurilor deținute de băncile comerciale. O parte a acestora este păstrată sub formă de numerar în seifurile proprii, dar majoritatea este reprezentată de banii ținuți de bănci în conturi deschise la banca centrală. „Surplusul de lichidităţi” reprezintă masa monetară rămasă după îndeplinirea de către băncile comerciale a cerințelor specifice privind menținerea unor niveluri minime de rezerve, care au menirea de a acoperi anumite pasive, în special depozitele clienților.
Statisticile BNR arată că, în februarie 2024, depozitele persoanelor fizice în bănci însumau peste 340 de miliarde de lei, dintre care aproximativ 160, adică aproape jumătate, reprezentau depozite la vedere sau sume aflate în conturi curente, pentru care băncile nu plătesc dobândă. Astfel, profitul exagerat obţinut de băncile comerciale se explică nu prin reticenţa de a oferi credite populaţiei României (de pe urma cărora ar obţine oricum profit), ci prin prisma faptului că aceşti bani sunt practic gratis, din punctul de vedere al băncilor, iar profitul obţinut din dobânda încasată de la BNR nu este diminuat de costuri ataşate.
Pe de altă parte, nu refuzul băncilor îi îndepărtează pe români de credite, ci ratele mari ale dobânzilor generate de incertitudinea macroeconomică, un rol decisiv în acest lucru avându-l, potrivit specialiştilor, pachetul fiscal promovat de guvern la sfârşitul anului trecut, unul de natură a descuraja investițiile sau achizițiile bazate pe credite. Cu toate acestea, prognozele BNR spun că nivelul de creditare a populaţiei va cunoaşte o uşoară creştere în acest an, chiar dacă în proporţie mai mică decât în anii precedenţi. Ritmul creditării este aşteptat, însă, să-şi reia trendul ascendent, începând cu 2025. Astfel, după un ritm de creștere al creditării de 7,2% în 2023, acesta va scădea spre 7% în acest an, urmând ca în 2025 să ajungă la 8,5%.
De altfel, un raport al BNR privind creditele acordate gospodăriilor populaţiei, arată deja tendinţa de creştere a acestora, începând cu Octombrie 2023.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
