România va deveni o „țintă legitimă” pentru Putin, după ce va primi pe teritoriul său trupe ucrainene ce vor lupta contra Rusiei, potrivit propagandei „pro-pace”.
ȘTIRE: Zelenski a promulgat o lege care îi dă dreptul să trimită trupe ucrainene pe teritoriul altor state, pentru „asigurarea securității și apărării naționale, respingerea și descurajarea agresiunii armate împotriva Ucrainei, protejarea suveranității și integrității sale teritoriale”.
Aceasta este o veritabilă bombă cu napalm! Adică, nu doar că România este pe punctul de a trimite trupe în Ucraina să o apere, înainte de semnarea unui acord de pace – deci, în plin război! Dar, România riscă să se pricopsească cu trupe ucrainene, care să desfășoare misiuni de război împotriva rușilor de pe teritoriul țării noastre!
Ceea ce ar transforma România întreagă în „țintă legitimă” pentru Putin. Acum e clar de ce candidatul care dorea PACE a fost interzis?
NARAŢIUNI: 1. Ucraina va trimite trupe în România pentru a lupta împotriva Rusiei. 2. România va fi implicată direct în războiul ruso-ucrainean. 3. Candidatura lui Călin Georgescu a fost interzisă pentru că se opunea acestui plan de escaladare a războiului.
OBIECTIVE: Promovarea discursului antiucrainean şi prin extensie filorus, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale, validarea propriilor teorii conspiraţioniste.
Legile unui stat nu se aplică în afara graniţelor
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Legea promulgată luna trecută de Volodimir Zelenski a fost adoptată de parlamentul de la Kiev în februarie şi reglementează dreptul președintelui Ucrainei de a trimite unități ale forțelor armate ucrainene în alte state, în timpul legii marțiale, pentru a asigura securitatea națională. Decizia nu poate fi luată, însă, fără aprobarea acesteia de către parlamentul ucrainean. Însă chiar şi în aceste condiţii, legea nu se referă la dislocarea de trupe care să lupte efectiv pe teritoriul altor state, ci reglementează prezenţa militarilor ucraineni şi a echipamentelor, mijloacelor sau tehnicii de luptă a acestora în străinătate, pentru instruire, antrenament sau exerciţii comune cu armatele altor ţări.
De altfel, militari ucraineni sunt sau au fost prezenţi în Europa și Statele Unite pentru antrenament, chiar şi în lipsa acestei legi. Dar poate cel mai important, în ciuda afirmaţiilor alarmiste ale propagandei „pacifiştilor” români, indiferent ce legi votează autorităţile de la Kiev, ele nu produc efecte pe teritoriul altor state. Astfel, eventualitatea ca trupe ucrainene să declanşeze atacuri împotriva Federaţiei Ruse de pe teritoriul oricărui stat, nu doar al României, este practic imposibilă, fără acordul celeilalte părţi. În acest sens, militarii ucraineni sunt prezenţi în România doar pentru instruirea în pilotarea avioanelor de luptă F-16, în Baza 86 Aeriană Feteşti, încă din septembrie 2024. Acest fapt se datorează angajamentelor luate de ţara noastră de a sprijini Ucraina împotriva invaziei ruse, fără însă a se implica în mod direct în conflict.
În ce priveşte implicarea României în război, avem de-a face cu reeditarea unei naraţiuni mai vechi, ce susţinea, încă din vara lui 2023, că ţara noastră este împinsă în conflictul din Ucraina de trupele străine aflate pe teritoriul naţional, la rândul ei, reeditarea unui fake news promovat chiar înainte de declanșarea agresiunii Moscovei, în 2021, care afirma că România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina.
Materialul analizat readuce în discuţie şi naraţiunea trimiterii de trupe regulate ale armatei române în Ucraina, ipoteză vehiculată încă din decembrie 2022, şi respinsă de Ministerul român al Apărării Naţionale. Conform aceluiași minister, există într-adevăr un acord militar între România și Ucraina, dar acesta operează doar în privința cooperării tehnico-militare și nu face referire la garanții reciproce de securitate și nu poate produce efecte de natură operațională. Falsa naraţiune este argumentată, în prezent, prin interpretarea tendenţioasă a declaraţiei preşedintelui interimar Ilie Bolojan din 2 martie, care a declarat că sprijinul financiar și militar pentru Ucraina din partea UE va continua „până la încheierea focului, deci la realizarea unui armistițiu”. Sprijinul respectiv se referă, aşa cum am arătat mai sus, la instruirea soldaților ucraineni și furnizarea de muniție și rachete prin intermediul unor programe şi nu presupune trimiterea de trupe române în război. De altfel, în acest moment, nu există nici un acord semnat pentru trimiterea de trupe în Ucraina, între Bucureşti şi Kiev, iar președintele interimar Ilie Bolojan a declarat, în 27 martie, că România nu va trimite nici un militar în Ucraina, dar că, într-adevăr, țara noastră ar putea fi un hub de transport pentru forțele desemnate, în eventualitatea că un plan de pace agreat de ambele părți ar prevede prezența unor trupe de menținere a păcii în țara vecină.
Mai mult, discuţiile din interiorul UE, legate de situaţia din Ucraina, se concentrează în ultima perioadă pe identificarea unor soluţii alternative trimiterii de trupe de menţinere a păcii în Ucraina, din cauza constrângerilor politice şi logistice, dar şi a perspectivei ca Rusia şi Statele Unite să nu fie de acord cu aceste planuri.
În mod similar, în ciuda interpretărilor subiective şi extrem de părtinitoare, naraţiunea interzicerii participării candidatului pro-rus Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale nu are absolut nici o legătură cu dorinţa acestuia de „pace în Ucraina”, ci cu acuzaţiile de manipulare a votului alegătorilor români şi de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în dosarele penale în care este anchetat în prezent. De altfel, Georgescu şi-a exprimat cât se poate de clar viziunea despre pace, una în care Ucraina este dezmembrată teritorial nu doar de Rusia, ci chiar şi de vecinii ei Polonia, Ungaria şi, evident, România. Ca urmare, nu ne putem imagina acest scenariu desfăşurându-se fără o prezenţă militară românească în teritoriile revendicate de suveraniştii români, fapt ce contrazice, încă o dată!, mesajele acestora despre pace şi neimplicarea militarilor români în conflicte armate.
Naraţiuni mai vechi, modificate şi readuse în atenţie
CONTEXT: Narațiunea conform căreia România va fi atrasă într-un război NATO-Rusia în Ucraina, iar românii vor participa la lupte în prima linie, datează încă de dinaintea declanșării invaziei ruse în Ucraina. Ea face parte dintr-un întreg arsenal de fake news și dezinformări ale Moscovei menite a justifica afirmațiile care pun în seama Occidentului responsabilitatea conflictului din Ucraina. La intervale regulate de timp, propaganda rusă lansează în spațiul public diverse narațiuni false, care alimentează tezele principale ce însoțesc politica sa agresivă în Estul Europei. Mesajele de acest tip s-au intensificat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă şi declaraţiilor acestuia despre un acord de pace între Rusia şi Ucraina.
Astfel, iniţiativa Uniunii Europene de a pune la punct un plan comun de apărare împotriva unei eventuale agresiuni rusești în viitorul apropiat, dar și pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, este prezentată de propaganda Kremlinului ca o declaraţie de război la adresa Rusiei. Astfel, UE a devenit principala țintă a propagandei ruse, înlocuind NATO și SUA, iar discursul suveranist de sorginte moscovită, mascat acum într-o aliniere la noua doctrină americană, pretinde că responsabilitatea pentru declanşarea invaziei aparţine aproape în exclusivitate comunităţii europene, care îşi va finanţa planurile de război din banii confiscați ai cetățenilor europeni.
---copie-image.webp)
