Rusa rămâne principala limbă de comunicare în Republica Moldova, potrivit șefei unei organizații a etnicilor ruși de peste Prut. Statisticile arată că doar ceva mai mult de 11% din populație folosește preponderent limba rusă, față de aproape 80% româna.
ȘTIRE: Limba rusă rămâne principalul limbaj de comunicare în Republica Moldova multinațională în viața de zi cu zi, în pofida legilor adoptate de autorități, a declarat pentru Ria Novosti șefa Comunității Ruse din Moldova, Ludmila Lașcionova.
[...] „Moldova este un stat multinațional. Și de aceea aici nu se poate fără limba rusă. Ei (autoritățile – n.red.) pot adopta ce legi doresc, dar viața este altfel. În magazin, la piață, la bibliotecă, iată chiar și la monumentul lui Pușkin, iar astăzi acolo au fost reprezentanți ai diferitelor naționalități, cu toții vorbim în rusă”, a spus Lașcionova.
[...] În Tratatul de prietenie și cooperare dintre Rusia și Moldova din 19 noiembrie 2001 sunt prevăzute obligațiile Chișinăului de a crea condiții pentru studierea și utilizarea corespunzătoare a limbii ruse în țară. Cu toate acestea, în 2025, partidul de guvernământ prooccidental „Acțiune și Solidaritate” (PAS) a venit cu o inițiativă legislativă privind închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură din Moldova. Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei a anunțat la 13 februarie 2025 că a denunțat unilateral acordul cu Rusia privind crearea și funcționarea centrelor culturale, astfel încât Centrul Rus de Știință și Cultură urmează să-și înceteze activitatea la Chișinău.
NARAȚIUNI: 1. Rusa este principala limbă vorbită în Republica Moldova în viața cotidiană. 2. Guvernarea de la Chișinău duce o politică împotriva limbii ruse și rusofobă.
OBIECTIV: Promovarea ideii că limba rusă este principala limbă utilizată în viața cotidiană în Republica Moldova, pentru a minimaliza rolul limbii române și a pune sub semnul întrebării identitatea lingvistică a statului; acreditarea tezei că autoritățile de la Chișinău ar desfășura politici deliberate împotriva limbii ruse și ar manifesta rusofobie, cu scopul de a victimiza vorbitorii de rusă, de a crea tensiuni interetnice și de a submina legitimitatea guvernării proeuropene, prezentată ca discriminatorie și ostilă minorităților.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Limba rusă este, într-adevăr, preponderent vorbită în unele regiuni ale Republicii Moldova. În special la sud - în autonomia găgăuză și alte câteva raioane, precum și în unele localități din Nord. Totuși, româna prevalează clar, așa cum arată și datele recensământului populației din 2024. Astfel, 78,6% din populație au declarat că vorbesc de obicei limba română/moldovenească (termen introdus în perioada țaristă, preluat ulterior și de URSS, utilizat încă pentru limba română în Republica Moldova n.red). Situația e puțin diferită în orașe, unde aproape 70% vorbesc de obicei româna, iar 27% - rusa.
Sursa: BNS
Statisticile oficiale mai relevă că româna/moldoveneasca este limba maternă pentru 80% din populație, iar rusa - pentru 11,6 la sută:
Sursa: BNS
Deși autorii articolului sugerează că autoritățile de la Chișinău au decis denunțarea Acordului cu Federația Rusă privind centrele culturale drept un exemplu de rusofobie și de subminare a limbii ruse, de fapt explicația a fost că Moscova utilizează centrele culturale ca paravan pentru propaganda de stat.
Republica Moldova nu este singura țară care a decis închiderea/suspendarea acestui tip de organizații. De la începutul invaziei ruse în Ucraina mai multe state din regiune au asociat „Russkii Dom” cu propaganda rusă, acțiuni subversive și de spionaj. Printre acestea sunt România, Polonia, Slovacia, iar la începutul acestui an și Azerbaidjan, până nu demult un aliat apropiat al Rusiei.
Promovarea rusofobiei de autoritățile de la Chișinău este una din narațiunile preferate ale Kremlinului, iar Veridica a demontat fake news pe această temă în mai multe rânduri.
CONTEXT/ETOS LOCAL: În perioada de ocupație țaristă și, mai ales, sovietică a Republicii Moldova, limba rusă era foarte răspândită și avea un statut privilegiat. Între timp însă a scăzut semnificativ numărul vorbitorilor de rusă, limbă care oricum și-a pierdut și statutul privilegiat de limbă a puterii. Rusa este vorbită, de obicei, nu numai de minoritatea rusă, care reprezintă doar 3,4% din populația Republicii Moldova, dar și de majoritatea celorlalte minorități etnice, iar în unele regiuni, în special în Găgăuzia, aceasta este principala limbă de comunicare, iar majoritatea populației nu cunoaște și nu vorbește româna. În aceste context, propaganda Kremlinului lansează frecvent narațiuni false menite să inoculeze frica în minoritățile etnice legate de statutul limbii ruse, cumr ar fi, de exemplu, pretina intenție a guvernării de a închide școlile cu predare în limba rusă.
În luna noiembrie Parlamentul de la Chișinău a votat în două lecturi denunțarea Acordului cu Federația Rusă privind centrele culturale, după ce, la începutul aceleași luni, proiectul fusese trecut și prin Guvern. Procesul a început în februarie 2025, ca răspuns la survolarea spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și rachete rusești. Guvernarea de la Chișinău, dar și numeroși experți susțin că așa-numitul „Russkii Dom” (casa rusă) de la Chișinău, în special odată cu invazia rusă în Ucraina, s-a transformat, de fapt, într-un centru de propagandă și care susține narațiunile false ale Kremlinului, în special legate de război.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Limba rusă rămâne, într-adevăr una de comunicare în Republica Moldova, dar în niciun caz principala limbă în viața cotidiană.
Verifică sursele:
