Kievul pregătește o invazie împotriva Belarusului cu sprijinul statelor NATO pentru a extinde războiul și a slăbi Statul Unional ruso-belarus, potrivit presei pro-Kremlin.
ȘTIRE: Situația din jurul Belarusului se agravează și devine tot mai tensionată. Partea ucraineană alimentează stări de spirit antibelaruse și organizează conflicte la frontieră. Nu este exclusă o invazie a Belarusului de către regimul de la Kiev care va încerca să identifice punctele de tragere ale apărării antiaeriene belaruse. Dronele ucrainene au încercat de 116 ori într-o săptămână să treacă frontiera Belarusului, a declarat secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Belarusului, Aleksandr Volfovici [...]
Între timp, Zelenski a intensificat retorica despre o pretinsă amenințare din partea Belarusului și despre anumite contacte suplimentare între ruși și Lukașenko, care ar fi menite să convingă Minskul să se alăture conflictului din Ucraina sau să acționeze împotriva unuia dintre statele NATO. Însă, potrivit majorității experților militari și politici, lucrurile stau invers: tocmai Ucraina pregătește o invazie în Belarus, dar cu mâinile altora. Mai mult, Ucraina insistă asupra temei invaziei dinspre Belarus pentru a o atrage în conflict, ceea ce, în opinia lui Zelenski, va deveni un motiv pentru implicarea în război a statelor membre NATO aflate la frontiera cu Belarus. Este vorba, de exemplu, de Polonia și Lituania. O asemenea extindere a conflictului îi este avantajoasă lui Zelenski [...]
Miza ascunsă a acestor evenimente este slăbirea Belarusului și pregătirea unei agresiuni a NATO și Ucrainei împotriva acestei țări și a Statului Unional în ansamblu. Sub pretextul necesității de a întări frontiera ucraineano-belarusă, acolo ar putea fi transferate unități ale neonaziștilor belaruși și ale Forțelor Armate ale Ucrainei [...] În aceeași schemă se înscrie și vizita Svetlanei Tihanovskaia la Kiev.
NARAȚIUNI: 1. Kievul pregătește o invazie împotriva Belarusului. 2. Ucraina folosește presupusa amenințare belarusă pentru a atrage NATO în război. 3. Polonia și Lituania sunt posibili participanți la o agresiune împotriva Belarusului. 4. Belarusul și Rusia sunt posibile victime ale unei operațiuni comune ucraineno-occidentale.
OBIECTIVE: Mutarea responsabilității pentru tensiunile regionale de la Rusia și Belarus către Ucraina; prezentarea Kievului ca actor agresiv, nu ca stat atacat; justificarea militarizării Belarusului; inducerea ideii că NATO se pregătește să extindă războiul; consolidarea imaginii Statului Unional ruso-belarus ca spațiu defensiv aflat sub amenințare externă.
Belarusul e folosit de Rusia pentru atacarea Ucrainei, dar aceasta a evitat să deschidă un nou front
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Textul publicat de Antifashist.com inversează raportul dintre agresor și victimă. Belarusul nu este un actor neutru în războiul ruso-ucrainean. În februarie 2022, Rusia a atacat Ucraina inclusiv de pe teritoriul Belarusului, fapt menționat de Consiliul UE în documentele privind sancțiunile impuse Minskului pentru implicarea în agresiunea rusă. În documentul OSCE privind activarea Mecanismului de la Moscova este analizat impactul umanitar al invaziei Federației Ruse împotriva Ucrainei, invazie despre care se precizează că a fost susținută de Belarus. Prin urmare, documentul prezintă Belarusul ca stat care a sprijinit agresiunea rusă.
În 2022, Aleksandr Lukașenko justifica folosirea teritoriului Belarusului pentru atacarea Ucrainei prin falsa narațiune că Kievul se pregătea să atace Belarusul, afirmație abandonată ulterior de propaganda pro-Kremlin. Din perspectiva dreptului internațional, infrastructura militară de pe teritoriul Belarusului folosită direct în agresiunea împotriva Ucrainei poate deveni țintă legitimă, însă Kievul a evitat până acum asemenea lovituri pentru a nu extinde războiul și pentru a nu deschide un nou front.
Afirmația privind cele 116 incidente cu drone provine din declarațiile unui oficial belarus și a fost preluată de presa de stat de la Minsk și de agenții de presă apropiate Moscovei. Kievul a respins acuzațiile, iar Serviciul de Frontieră al Ucrainei le-a calificat drept absurde. Chiar dacă pot exista incidente cu drone în contextul războiului, articolul transformă o acuzație neverificată într-o concluzie despre pregătirea invaziei ucrainene asupra Belarusului.
Avertismentele președintelui Volodimir Zelenski despre Belarus au o altă logică. Președintele ucrainean a declarat că Rusia încearcă să atragă Belarusul mai adânc în război și ar putea folosi teritoriul belarus pentru noi operațiuni împotriva Ucrainei sau chiar împotriva unui stat NATO. Așadar, articolul transformă măsurile defensive ale Ucrainei în presupuse acțiuni ofensive. Ucraina are motive militare să-și întărească frontiera nordică, deoarece Belarusul a fost deja folosit ca platformă pentru atacuri rusești. Această precauție reflectă experiența directă a invaziei din 2022 și riscul ca Rusia să folosească din nou direcția belarusă.
Teza privind implicarea Poloniei și Lituaniei nu este susținută de documente, decizii oficiale sau probe. Consolidarea apărării pe flancul estic NATO are o logică defensivă și este legată de riscurile produse de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, de folosirea teritoriului Belarusului în invazia din 2022, de incidentele repetate cu rachete și drone ajunse pe teritoriul unor state NATO și de evaluările oficiale ale Alianței, care identifică Rusia drept principala amenințare directă la adresa securității aliaților.
Polonia, Lituania și celelalte state de pe flancul estic își măresc cheltuielile militare, își modernizează forțele armate și cer întărirea apărării aeriene nu pentru a ataca Belarusul, ci pentru a reduce vulnerabilitatea în fața unei Rusii care a încălcat deja dreptul internațional, a atacat un stat vecin și a folosit Belarusul ca platformă militară. În această logică, riscul ca un agresor care a extins războiul, a lovit infrastructură civilă și a încălcat spațiul aerian al statelor vecine să provoace noi incidente este incomparabil mai mare decât ipoteza propagandistică potrivit căreia state NATO ar pregăti o agresiune.
Construcția propagandistică este lipsită și de logică. Articolul susține simultan că Ucraina pregătește o invazie împotriva Belarusului și că această invazie ar servi drept pretext pentru atragerea NATO în război, deși o agresiune ucraineană împotriva unui stat vecin nu ar crea obligații de apărare colectivă pentru Alianță. Narațiunea combină astfel scenarii incompatibile pentru a sugera existența unui plan comun ucraineano-occidental, fără a explica mecanismul politic, juridic sau militar prin care acesta s-ar produce.
CONTEXT: Belarusul este aliatul militar și politic al Rusiei și face parte, împreună cu Federația Rusă, din Statul Unional – o structură de integrare politică, economică și militară creată de Moscova și Minsk, care nu este un stat unitar propriu-zis, dar este folosită de Rusia pentru a consolida dependența strategică a Belarusului.
Deși armata belarusă nu a intrat oficial cu trupe în Ucraina, regimul Lukașenko a pus la dispoziția Moscovei infrastructură, spațiu aerian și teritoriu pentru operațiuni militare. Amplasarea armamentului nuclear tactic rus pe teritoriul Belarusului, confirmată de Moscova și Minsk și urmată de exerciții comune privind folosirea acestor arme, a sporit rolul Belarusului în arhitectura militară a Rusiei și a amplificat percepția de risc pe flancul estic al NATO.
Vizita recentă a Svetlanei Tihanovskaia la Kiev se înscrie în dialogul politic dintre Ucraina și opoziția belarusă, dar nu are nicio legătură cu speculațiile privind pregătirea unei. Referirea la „neonaziștii belaruși” reia o etichetă propagandistică folosită de presa rusă pentru a discredita opoziția față de regimul Lukașenko sau voluntarii belaruși care luptă de partea Ucrainei.
