Alegerile europarlamentare au avut loc pe fondul unei campanii anti-rusești, iar PE va continua politica rusofobă, potrivit unei dezinformări a MAE rus.
ȘTIRE: În Parlamentul European a fost păstrat contextul ideologic al rusofobiei, iar alegerile au avut loc în formatul unei campanii antirusești încurajate oficial, a declarat reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova [...].
„Nicio discuție în cadrul campaniei electorale și nicio declarație a birocraților din UE nu a avut loc fără să se amintească despre urma rusească, imixtiunea Rusiei, mâna Kremlinului și victoria Ucrainei în războiul împotriva Rusiei”, a spus diplomatul.
Alegerile au avut loc în contextul unor interdicții și chiar eliminării concurenței libere, spațiul informațional fiind curățat de elemente media neconvenabile. Au fost discriminate sau intimidate forțele politice care se opun confruntării directe cu Rusia.
Potrivit rezultatelor alegerilor, Parlamentul European își păstrează cursul de autodistrugere care se bazează pe rusofobie. Poziția UE față de Rusia a degradat foarte mult și a ajuns până la o ură nemaiîntâlnită. „Această instituție europeană, care produce la nesfârșit texte antirusești, s-a discreditat și a devenit o structură deschis rusofobă”, a conchis Zaharova.
NARAȚIUNI: 1. Parlamentul European a avut și va avea în continuare o politică rusofobă; 2. UE încurajează războiul Ucrainei împotriva Rusiei; 3. Politicienii și presa anti-război sunt persecutați în UE.
CONTEXT/ETOS SOCIAL: Între 6 și 9 iunie 2024 a avut loc cea de a zecea ediție a alegerilor europarlamentare. Rezultatele arată că se va menține actuala configurație centristă, PPE/Socialiști/Renew, ceea ce va însemna, cel mai probabil, și un nou mandat pentru Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene. Deși extrema dreaptă, care are poziții pro-rusești, a înregistrat unele câștiguri, în ansamblul UE acestea nu sunt semnificative, în condițiile în care creșterile din unele state occidentale au fost anulate de voturile pro-centru din state membre din est.
Alegerile din acest an au fost primele după invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022, iar conflictul armat de lângă frontierele estice ale UE este unul dintre subiectele centrale ale campaniei electorale într-o serie de state membre. Condamnarea agresiunii rusești în Ucraina și închiderea unor canale de propagandă sunt considerate la Moscova drept un gest rusofob și dușmănos la adresa statului rus.
OBIECTIV: Crearea și consolidarea imaginii UE ca inamic extern al Moscovei; justificarea invaziei la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Parlamentul European nu are cum să fie desemnat ca o instituție rusofobă în ansamblul său, în condițiile în care există numeroase partide reprezentate în acest for care au un discurs pro-rus. Uniunea Europeană, de asemenea, nu s-a manifestat ca un adversar al Rusiei sau al poporului rus, în ciuda faptului că este una dintre principalele ținte ale propagandei Kremlinului de ani de zile. Faptul că, la nivel european, inclusiv în Parlament, au fost criticate derapaje anti-democratice ale regimului Putin, tentativele de asasinat comise de agenți ruși pe teritoriul UE, încercările de manipulare a alegerilor în state membre, campaniile de dezinformare și invadarea neprovocată a unor state independente, nu înseamnă nicidecum rusofobie, ci reacții normale pentru state democratice.
Poziționările din ultimii doi ani ale Parlamentului European cu privire la Moscova sunt legate de crimele comise de regimul Vladimir Putin pe teritoriul Ucrainei în contextul invaziei la scară largă. Potrivit unei rezoluții a Parlamentului European din februarie a.c., invazia lansată de Rusia a modificat fundamental situația geopolitică din Europa și din afara acesteia. Europarlamentarii susțin că o victorie a Rusiei în război va genera consecințe grave pentru UE. În noiembrie 2022 Parlamentul European a desemnat Rusia drept stat terorist. În urma atrocităților comise de regimul lui Vladimir Putin împotriva civililor ucraineni, eurodeputații au desemnat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul. Parlamentul European consideră că Rusia comite crime de război și recurge la „mijloace teroriste”, iar eurodeputații au solicitat ca Moscova să fie izolată și mai mult la nivel internațional; să fie închise și interzise instituțiile afiliate statului rus din UE care promovează propaganda și să fie introduse sancțiuni mult mai drastice. Aceste rezoluții nu reprezintă o manifestare de rusofobie, ci o reacție normală a unei instituții reprezentative europene care ține cont de normele dreptului internațional.
UE și instituțiile sale nu încurajează sau finanțează un război împotriva Rusiei pentru că statul rus este agresor, și nu victimă. Purtătoarea de cuvânt a MAE rus face aluzie la unele discuții din Parlamentul European de la începutul acestui an, potrivit cărora Rusia nu trebuie lăsată să învingă Ucraina, dar modifică conținutul acestui mesaj, spunând că se urmărește „victoria Ucrainei în războiul împotriva Rusiei”. Victoria Ucrainei este prezentată ca un act de agresiune al Occidentului rusofob împotriva lumii ruse. De fapt, statele și instituțiile UE au sprijinit dreptul inerent al Ucrainei la autoapărare, garantat de Carta ONU. Parlamentul European nu a avut niciodată poziții atât de dure față de Rusia în perioada de până la invazia la scară largă. Potrivit datelor oficiale, de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, UE și statele sale membre au furnizat sau au angajat peste 143 de miliarde euro în sprijinul Ucrainei și poporului ucrainean, dintre care 81 de miliarde euro sub formă de sprijin financiar, bugetar și asistență umanitară și doar 33 de miliarde de euro sub formă de sprijin militar.
În UE nu sunt persecutați politicieni, jurnaliști, oameni de cultură sau simpli cetățeni pentru părerile lor. Libertatea de exprimare este un drept fundamental al spațiului european. Ceea ce numește propaganda rusă „poziție anti-război” este în realitate atitudine și/sau politică pro-Kremlin. După ce UE a interzis o serie de organe de propagandă ale Rusiei în 2022, printre care Sputnik, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, a confirmat că Bruxellesul a decis să interzică Izvestia, Rosiskaia Gazeta, RIA Novosti, precum și Voice of Europe. Nu este vorba de persecutarea jurnaliștilor anti-război, după cum declară Maria Zaharova, ci de blocarea unor canale care erau folosite de Moscova pentru desfășurarea războiului hibrid împotriva Occidentului. Potrivit explicațiilor oficiale ale UE, omise de presa rusă, măsura vine după ce deja alte peste zece publicații, printre care Russia Today, sunt deja interzise în UE, pe motiv că sunt instrumente de propagandă și dezinformare. Agențiile de informații din UE au identificat o rețea finanțată de Rusia care se angaja în propagandă pro-rusă în Europa, vizând mai ales Parlamentul European. Ca și în cazul războiului din Ucraina, măsurile UE sunt reactive și defensive, fără să fi avut vreun scop rusofob sau pro-război.
De notat și că, în ceea ce privește marile decizii politice ale UE, jucătorii cheie sunt Consiliul European și Comisia.
Veridica a demontat o serie de narațiuni false privind implicarea Occidentului în războiul din Ucraina. Potrivit propagandei ruse, Von der Leyen este tot mai criticată în UE că susține Ucraina, în timp ce ajutorul american va cauza distrugeri și victime în orașele ucrainene. În februarie a.c. ziarele de la Moscova scriau că ucrainenii și Occidentul fac aceleași greșeli pe front ca și Hitler și, la fel ca el, vor pierde războiul.
Verifică sursele: