Editoriale

Cum se vede din Republica Moldova o potențială invazie rusească a Ucrainei

Militari ai statului nerecunoscut al Transnistriei participă la o paradă militară în timpul sărbătoririi Zilei Independenței în orașul Tiraspol, la 78 km est de Chișinău, Moldova, 02 septembrie 2013.
© EPA/STRINGER   |   Militari ai statului nerecunoscut al Transnistriei participă la o paradă militară în timpul sărbătoririi Zilei Independenței în orașul Tiraspol, la 78 km est de Chișinău, Moldova, 02 septembrie 2013.

Holzstock Festival

Criza din Ucraina este urmărită cu îngrijorare și în Republica Moldova, în condițiile în care un eventual conflict s-ar putea extinde și pe teritoriul său, în Transnistria.

La nivel oficial, Chișinăul încearcă momentan să se informeze cât mai bine din mediul occidental care sunt reacțiile în cancelariile internaționale față de un posibil război. Diplomația moldovenească este în contact permanent cu Bucureștiul și cu NATO, arătând un interes sporit față de situație.

„Noi monitorizăm situația și, bineînțeles, suntem foarte îngrijorați. Instituțiile noastre sunt vigilente. Avem și noi scenarii pe care le considerăm și ne pregătim aceste scenarii, dar ne dorim așa cum își dorește toată lumea să se identifice soluții pașnice la nivel regional de către forțele internaționale, astfel încât să nu trebuiască să punem în aplicare măsurile pe care le pregătim pentru aceste scenarii”, a declarat Maia Sandu în cadrul unui interviu recent la Pro TV România.

La rândul său, ministrul de externe, Nicu Popescu, este în contact permanent cu NATO, dar și cu Rusia pentru a încerca să decripteze cumva la nivel diplomatic situația și să ia pulsul ultimelor evoluții. După o discuție pe 10 ianuarie cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a urmat una pe 12 ianuarie cu ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Vașnețov, cu care a vorbit despre „evoluțiilor situației de securitate regională”. Chiar dacă nu are un contact intens cu Tiraspol, Popescu l-a invitat la discuții pe șeful misiunii OSCE din Republica Moldova, Claus Neukirch, cu care a discutat despre situația din Transnistria.

Ceea ce este de remarcat este că Republica Moldova și-a ținut linia priorităților și a cerut Moscovei din nou retragerea trupelor de pe teritoriul său, iar pe 19 ianuarie secretarul de stat al diplomației moldovenești, Ruslan Bolbocean, a insistat la Moscova și pentru distrugerea munițiilor stocate în depozitul militar de la Cobasna.

În paralel cu cererea de la Moscova, în aceeași zi ministrul de externe stabilea prioritățile relației cu NATO în perioada 2022-2023. „Neutralitatea constituțională nu înseamnă izolarea ţării. Suntem ferm determinați să dezvoltăm cooperarea cu partenerii noștri în combaterea noilor amenințări comune la adresa securității, cum ar fi terorismul, amenințările cibernetice și să contribuim la promovarea stabilității și securității în regiune și pe continentul european”, scria Nicu Popescu pe pagina sa de Facebook.

De altfel, Nicu Popescu va face o vizită la Bruxelles, pe 24-25 ianuarie, acolo unde se va întâlni cu înalți oficiali ai UE, dar și cu secretarul-general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

O platformă pe care Rusia ar putea-o folosi pentru a ataca Ucraina

Analiștii ucraineni sunt de părere că Rusia este oricând pregătită să atace Ucraina, dar nu este încă sigură ce costuri politice ar implica o astfel de manevră atât pe plan intern, cât și din partea Occidentului.

Analistul militar ucrainean și directorul centrului New Geopolitics Research Network, Mihailo Samus, a declarat pentru Radio Chișinău că serviciile speciale rusești ar putea folosi regiunea transnistreană pentru lansarea unor provocări împotriva Ucrainei care vă vină în sprijinul ofensive ruse dinspre Marea Neagră și Crimeea anexată.

„Sunt sigur că în regiunea transnistreană sunt foarte multe servicii secrete, agenți secreți și forțe speciale ruse, și toate acestea vor folosite împotriva teritoriile ucrainene, în special în orașele mari, pentru a crea haos, pentru a distruge infrastructura de bază și pentru crea panică în Odessa și regiunile din apropierea ei”, a declarat expertul.

Pe de altă parte, directorul think tank-ului „IDIS” Viitorul de la Chișinău, Igor Munteanu, este de părere că prin atitudinea sa militaristă, Moscova urmărește restaurarea unui „URSS 2.0”. „Urmărește nu doar controlul întregului spațiu ex-sovietic, dar și restabilirea Pactului de la Varșovia, Rusia având pretenții mari și apăsate contra României, Bulgariei, Poloniei și altor state-membre ale UE și NATO. Rusia nu vrea finlandizare, ci satelitizarea vecinilor săi sub amenințarea pistolului. Criza revendică strategie de răspuns”, este de părere analistul.

Expertul politic Anatol Țăranu este și el de părere că Republica Moldova ar putea deveni și ea teatru de război în acest conflict între Rusia și Ucraina, prin intermediul regiunii separatiste transnistrene. „Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit”, a explicat Anatol Țăranu la TVR Moldova.

Nu este încă foarte clar cât de departe vrea Rusia să meargă cu amenințările la adresa Ucrainei, dar Occidentul lasă de înțeles că cererile Moscovei sunt inacceptabile și că nu numai sprijinul acordat Ucrainei va fi foarte mare, dar și răspunsul Occidentului va fi unul pe măsură ce poate afectat grav din punct de vedere economic Federația Rusă. În tot acest context, Republica Moldova caută să fie cât mai bine informată despre situație pentru a-și putea drămui foarte puținele resurse pe care le are la dispoziție într-un scenariu de conflict între Moscova și Kiev.

Transnistria, principalul risc de securitate la adresa Moldovei

Rusia are trupe în Transnistria, astfel încât e plauzibil ca regiunea să figureze în planurile Moscovei. S-a speculat că Transnistria ar putea fi obiectivul final al unei ofensive care ar viza litoralul ucrainean al Mării Negre, așa-numita Novorusia, evocată de Vladimir Putin în perioada primei invazii a Ucrainei. Ceva mai recent, s-a vorbit despre posibile provocări în Transnistria care să îi dea Rusiei pretextul de care are nevoie pentru a lansa un atac asupra Ucrainei.

Transnistria nu este însă doar o platformă pe care Rusia ar putea-o folosi împotriva Ucrainei. În fond, și Republica Moldova, la fel ca Ucraina, s-a orientat către Occident, ceea ce înseamnă că încearcă să scape din orbita Moscovei. În 2013, când, în urma unor presiuni uriașe ale Kremlinului, Viktor Ianukovici a decis în ultimul moment să renunțe la Acordul de asociere la UE, ceea ce a pus în mișcare tot lanțul de evenimente care au dus la anexarea Crimeii și războiul din Donbass, Republica Moldova a semnat. Regimul oligarhului Vlad Plahotniuc și scurta guvernarea socialistă care i-au urmat au îndepărtat Moldova de UE, însă în 2020 și 2021 pro-europenii reformiști au obținut victorii categorice în alegeri și au promis că vor reînnoi eforturile de integrare europeană. Este evident că această orientare nu are cum să îi convină Rusiei, iar dovadă stă campania de fake-news și dezinformări purtată de Moscova sau de filo-rușii din Republica Moldova, cu narațiuni despre subminarea suveranității și subjugarea țării de către Occident, așa-zise eforturi ale Chișinăului de a destabiliza regiunea transnistreană, transformarea țării într-un cap de pod al NATO în lupta sa împotriva Rusiei etc.

Moscova are în Transnistria aproximativ 1.500 – 2.000 de militari, grupați în două categorii: „pacificatorii”, care fac parte dintr-o forță-tampon de menținere a păcii (una nu ferită de controverse), și militarii Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care au misiunea oficială de a păzi depozitele de muniții instalate în satul Cobasna, care adăposteau la începutul anilor `90 circa 20.000 de tone de muniții. Depozitul este situat la câțiva kilometri de granița cu Ucraina și este considerat un adevărat pericol pentru regiune.

În timp ce „pacificatorii” ruși se află cu mandat pe teritoriul Republicii Moldova, GOTR nu au niciun motiv juridic cu care să-și explice prezența în regiunea separatistă transnistreană. Mai mult, de facto „pacificatorii” și GOTR sunt una și aceeași forța care doar execută manevre periodice de rotație, în urma cărora „pacificatorii” devin soldați GOTR și viceversa.

GOTR se subordonează direct Districtului vestic al Armatei Ruse și este succesorul direct al Armatei a 14-a sovietice; misiunea sa este de a rezista ca avanpost, până la sosirea de întăriri în zonă.

Acest efectiv are un potențial insignifiant pentru NATO, dar ar putea produce pagube serioase în cazul unui atac fulger în dreapta Nistrului pe direcția Chișinăului, mai ales că militarilor ruși li se adaugă o forță estimată de experți la aproximativ 15.000 de luptători pe care Tiraspolul îi poate mobiliza. Armata Republicii Moldova, care ar trebui să li se poată opune, se ridică la 6000 de militari, cu tot cu personalul tehnic. Este o forță slab echipată și subfinanțată, depășită clar de ceea ce se află în stânga Nistrului.

Cu o armată incapabilă să îi apere teritoriul, în anii care au trecut după sfârșitul războiului din Transnistria, Moldova a mizat, pentru securitatea sa, pe statutul de neutralitate, sprijinul diplomatic al unor organizații și puteri străine și, nu în ultimul rând, bunăvoința Rusiei. Toate acestea s-ar putea să nu mai conteze prea mult în cazul în care Putin se va hotărî să atace Ucraina.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
  • La nivel oficial, Chișinăul încearcă momentan să se informeze cât mai bine din mediul occidental care sunt reacțiile în cancelariile internaționale față de un posibil război. Diplomația moldovenească este în contact permanent cu Bucureștiul și cu NATO, arătând un interes sporit față de situație.
  • Expertul politic Anatol Țăranu este și el de părere că Republica Moldova ar putea deveni și ea teatru de război în acest conflict între Rusia și Ucraina, prin intermediul regiunii separatiste transnistrene. „Dacă în Ucraina se va începe o intervenţie militară rusă de proporţii, este foarte probabil că Republica Moldova nu va putea rămâne la o parte şi va fi afectată nemijlocit”, a explicat Anatol Țăranu la TVR Moldova.
  • Rusia are trupe în Transnistria, astfel încât e plauzibil ca regiunea să figureze în planurile Moscovei. S-a speculat că Transnistria ar putea fi obiectivul final al unei ofensive care ar viza litoralul ucrainean al Mării Negre, așa-numita Novorusia, evocată de Vladimir Putin în perioada primei invazii a Ucrainei. Ceva mai recent, s-a vorbit despre posibile provocări în Transnistria care să îi dea Rusiei pretextul de care are nevoie pentru a lansa un atac asupra Ucrainei.
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin
Două lecții de istorie românească spre uzul admiratorilor locali ai lui Putin

Propaganda rusă a luat în vizor România și Moldova. Sunt reluate vechi teze sovietice, ca aceea a moldovenismului, dar apar și minciuni noi, inclusiv că România și-ar fi cedat tezaurul de la Moscova.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
16 Jul 2024
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova
Patru incertitudini legate de alegerile prezidențiale și referendumul din Republica Moldova

Există o serie de semne de întrebare legate de alegeri, de la numărul de alegători – important pentru validarea scrutinelor – până la actorii care se vor putea înscrie în cursă și desemnarea unui candidat unic al opoziției pro-ruse.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
15 Jul 2024
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus
UEFA ignoră persecutarea politică a fotbaliștilor din Belarus

Zeci de jucători au fost hărțuiți, începând cu 2020, de autoritățile din Belarus. UEFA nu a reacționat, dar a permis în schimb ca meciurile de la EURO 2024 să fie difuzate de media propagandistică de stat.

Zmicier Mickievič
Zmicier Mickievič
12 Jul 2024
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren
Moldova și Ucraina în UE: voință politică vs. obstacolele realității din teren

Lansarea negocierilor cu Ucraina și Moldova arată că în UE există voință politică pentru aderarea celor două. Procesul în sine ar putea fi însă complicat și îndelungat.

Iulian Comănescu
Iulian Comănescu
09 Jul 2024