Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

Cum a intrat Chișinăul sub o umbrelă extinsă de securitate după summitul NATO de la Madrid

Președintele României, Klaus Werner Iohannis, dă mâna cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, alături de Președintele leton, Egils Levits, în timpul unei întâlniri desfășurate în cadrul celei de-a doua și ultimei zile a Summit-ului NATO de la Centrul de convenții IFEMA, Madrid, Spania, 30 iunie 2022.
©EPA-EFE/BRAIS LORENZO  |   Președintele României, Klaus Werner Iohannis, dă mâna cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, alături de Președintele leton, Egils Levits, în timpul unei întâlniri desfășurate în cadrul celei de-a doua și ultimei zile a Summit-ului NATO de la Centrul de convenții IFEMA, Madrid, Spania, 30 iunie 2022.

Contextul regional al invaziei ruse din Ucraina a determinat inevitabil și o schimbare a Conceptului Strategic al NATO. Accentele s-au schimbat, iar Rusia a devenit, din partener strategic al NATO, o „ameninţare directă” pentru securitatea statelor membre ale Alianței, cum este și pentru unii din vecinii acestora, inclusiv Republica Moldova.

Astfel, aliații NATO au decis includerea Republicii Moldova în declarația finală a summitului NATO ce s-a desfășurat săptămâna trecută la Madrid.

„Având în vedere mediul de securitate care se schimbă în Europa, am decis să adoptăm noi măsuri pentru a intensifica sprijinul politic și practic pentru parteneri, inclusiv pentru Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova. Vom colabora cu aceste țări pentru ca acestea sa-și fortifice integritatea și reziliența și pentru a le susține independența politică”, se arată în documentul aprobat de aliații NATO pe 29 iunie la Madrid.

Acest lucru va schimba și abordarea NATO față de Republica Moldova, nu doar prin sprijin politic, dar și practic. La Chișinău, guvernanții încearcă deja să ia măsuri pentru a stabili o serie de legături în domeniul militar cu state occidentale. Nu se vorbește de achiziții de armament, ci doar de modernizarea celui vechi de origine sovietică.

„Noi nu ne înarmăm, noi modernizăm. Avem echipamente de tip sovietic, produse în anii 60-70, ele sunt specifice strategiilor din secolul XX, dar planul de modernizarea a Armatei Naţionale prevede până în anul 2030 reechiparea armatei”, a spus secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării, Valeriu Mija, într-o emisiune televizată pe TVR Moldova.

Schimbarea echilibrului de forțe

Republica Moldova are nevoie de armament în primul rând pentru a echilibra balanța de forțe din propria țara. Pe 11% din teritoriul său, în regiunea separatistă transnistreană, se află atât o armată de ocupație – cea rusă care numără un efectiv de circa 1.700 de militari – cât și forțe paramilitare transnistrene cu efective totale de 8000 de oameni. Acestea sunt dotate cu armament superior, iar depozitul de muniții de la Cobasna le servește ca bază de aprovizionare.

Pe de cealaltă parte, Armata Republicii Moldova nu dispune decât de infanterie ușoară și prost echipată. Republica Moldova nu are niciun tanc, niciun aparat de zbor de luptă și nicio navă de luptă. Cu alte cuvinte, reziliența militară a Republicii Moldova este extrem de scăzută.

Mai mult, în cei de 30 de ani de existență a acestui stat, Rusia s-a îngrijit, cu concursul liderilor politici de la Chișinău, să mențină o armată slabă a Republicii Moldova. Totul a început în 1994, pe timpul Agrarienilor prin introducerea unui articol în Constituția Republicii Moldova care consfințea neutralitatea țării.

Dar neutralitatea nu trebuia să însemne și lipsa de pregătire și întreținere a armatei. Exemple în acest sens sunt Elveția, dar și noile membre invitate Finlanda și Suedia, ultima cu o neutralitate recunoscută de circa 200 de ani.

Cu toate acestea, narațiunea promovată a fost mereu că Republica Moldova nu are nevoie de armată pentru că de la războiul din Transnistria nu s-a mai luptat cu nimeni și, oricum, nu ar putea face față vreunui atac extern.

De altfel, Rusia continua să pedaleze pe astfel de narațiuni prin intermediul proxy-urilor de la Tiraspol. După includerea Republicii Moldova în declarația finală a summitului de la Madrid și afirmațiile secretarului de stat al Apărării, Valeriu Mija, liderii separatiști de la Tiraspol au ieșit imediat la rampă cu declarații alarmiste pentru cele mai mari posturi rusești.

„Împotriva cui să se modernizeze, împotriva României, cu care au deja patrule comune de frontieră? Există o bază legislativă, conform căreia pe teritoriul Moldovei să fie unități militare și de poliție ale oricăror state. De fapt, Moldova și-a deschis astăzi porțile NATO la nivel legislativ. Pentru Transnistria, aceasta este o amenințare evidentă”, a spus, joia trecută, ministrul de externe al guvernului nerecunoscut de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, pentru canalul rus de stat al televiziunii Rossyia 24.

Declarația autorităților separatiste de la Tiraspol, făcută a doua zi după momentul de la Madrid, de pe 30 iunie, vine în oglinda cu cea de pe 4 martie, a doua zi după ce Republica Moldova și-a depus pe 3 martie cererea de aderare la UE.

Ajutor concentrat al NATO și UE

Pe de altă parte, Chișinăul realizează că în cazul unor reușite ale Rusiei în sudul Ucrainei, securitatea sa este amenințată iminent, iar oficiali ruși deja și-au exprimat intențiile de a nu se opri la Ucraina, ci de a regla conturile și cu cei care îi „asupresc pe vorbitorii de limbă rusă din Transnistria”.

Atât NATO cât și UE au înțeles acest lucru, motiv pentru care imediat după summitul NATO de la Madrid, Consiliul European a adoptat o decizie de oferire a unei asistență în cadrul Instrumentului European pentru Pace (IEP) în valoare de 40 de milioane de euro pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Acest lucru echivalează cu un ajutor peste bugetul anual al Republicii Moldova destinat apărării care se ridică undeva la circa 35 de milioane de euro.

UE dorește să consolideze astfel capacitățile unităților de logistică, mobilitate, comandă și control, apărare cibernetică, recunoaștere aeriană fără pilot și comunicații tactice ale Forțelor Armate ale Moldovei prin furnizarea de echipamente neletale, provizii și servicii relevante, inclusiv instruire legată de utilizarea echipamentelor.

Anterior, anul trecut și SUA au acordat un ajutor de cinci milioane de dolari pentru dotarea Armatei Republicii Moldova.

România, principalul promotor al Republicii Moldova la UE și NATO

Înaintea summitului NATO, ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a vizitat România pe 7 iunie, astfel că România a devenit ambasadorul și principala sursa de lobby pentru Republica Moldova atât la UE, cât și la NATO.

Mai mult, ridicarea efectivelor militare ale SUA în România la aproape 8.000 de militari și personal auxiliar, în special în zona bazei militare de la Kogalniceanu din Dobrogea, va include automat Republica Moldova sub umbrela de securitate extinsă a NATO.

Includerea Mării Negre ca zona de interes sporit a NATO , precum și a României ca pivot la Marea Neagră în flancul estic al NATO, va fi o garanție în plus pentru securitatea Republicii Moldova. Nu în ultimul rând, faptul că peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au și cetățenia română face Bucureștiul și mai atent la nevoile de securitate ale Chișinăului.

Așadar, Republica Moldova intră poate în cea mai fastă perioadă din punct de vedere al securității sale în cele trei decenii de existentă pe fondul agresiunii militare ruse din țara vecină. Un maxim pe care Republica Moldova îl poate obține ca stat din afara celei mai puternice alianțe militare a lumii.

Tags: Republica Moldova , Rusia , Transnistria , NATO , România , UE
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Campionatul mondial de politică din Qatar

Campionatul mondial de politică din Qatar

Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.

Moștenirea Angelei Merkel în Balcanii de Vest

Moștenirea Angelei Merkel în Balcanii de Vest

Angela Merkel a ghidat, ani de zile, politicile Berlinului – și ale UE – în Balcanii de Vest. Acum, când Merkel iese din scenă, regiunea este încă la ani distanță de integrarea în UE, iar unele dintre statele de acolo s-au îndepărtat de obiectivul declarat de a deveni democrații liberale consolidate.  

Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Mădălin Necșuțu

06 Jul 2022
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 5 min
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21
Lumea rusă, sau zonele limitrofe ale secolului 21

Revocarea de către Lituania a licenței postului rus de televiziune Rain TV, aduce în atenție o problemă mai veche cu privire la opoziția liberală Rusie: este aceasta dispusă să abandoneze imperialismul autocrațiilor? Jurnalistul lituanian Nikodem Szczygłowski scrie că, de la reformiști din perioada țaristă la contestatari ai sistemului sovietic ca Mihail Bulgakov la opozanți ai lui Putin ca Alexei Navalnîi, susținerea pentru imperiu – descris, eufemistic, ca „lumea rusă” – pare să rămână aceeași.

Confronting Memories
Confronting Memories
24 Jan 2023
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat
Capturarea oligarhilor-fugari, un test pentru justiția Republicii Moldova. Chișinăul contează pe Occident, oligarhii se bazează pe sprijinul sistemului pe care l-au patronat

Pro-europenii de la Chișinău au venit la putere cu promisiunea că vor reforma justiția și îi vor aduce în fața legii pe oligarhii care au devalizat țara iar acum se ascund în străinătate. Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și fugarii din „grupul de la Londra” par însă să beneficieze în continuare de sprijinul sistemului din care au făcut parte și sprijină eforturile de îndepărtare de la putere a pro-europenilor. Pe de altă parte, autoritățile contează pe partenerii occidentali, care par să fi înțeles că oligarhii vor să împingă Republica Moldova către Rusia.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
19 Jan 2023
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție
Comunitatea Statelor Independente, un proiect rusesc condamnat la dispariție

În perioada 26 – 27 decembrie 2022 în orașul Sankt-Peterburg s-a desfășurat Summit-ul informal al liderilor statelor CSI. Reuniunea ar fi trebuit să arate că aceasta organizație dominată de Rusia, care încearcă de ani de zile să o prezinte ca o alternativă la mai atractivele UE și NATO, este relevantă și viabilă, că Moscova se bucură de sprijinul partenerilor săi ex-sovietici chiar și în condițiile războiului din Ucraina. Discursurile despre cooperare nu pot masca însă realitatea: CSI e o organizație depășită, în criză, care nu are perspective serioase pe termen lung.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
11 Jan 2023
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova
„Nepoțelul a început să se bâlbâie și să facă în pat, de frică”. Războiul încă îi urmărește pe refugiații ucraineni din Moldova

Războiul încă îi urmărește pe refugiați, deși unii au părăsit Ucraina de luni de zile. Își amintesc de bombardamentele rușilor. Vorbesc cu rudele rămase dincolo, care le spun ce se întâmplă. Se gândesc tot timpul la întoarcerea acasă. Câteva zeci de mii din milioanele de refugiați de război ucraineni s-au oprit în Republica Moldova. Mariana Vasilache i-a întâlnit pe unii dintre ei chiar la școala la care a studiat în copilărie, care acum le-a devenit casă.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
29 Dec 2022