Donează
Este ușor să pierzi din vedere imaginea de ansamblu atunci când prea multe evenimente se suprapun la nivel local. Bulgaria a fost prinsă în vâltoarea unui ciclu electoral (2021-2023), care a scos și mai mult la iveală diviziunile dintre principalele formațiuni politice și care s-a încheiat prin formarea unei coaliții fragile. În tot acest timp, aderarea mult amânată a Bulgariei și României la Schengen a părut deseori că este un slogan folosit pentru semnalarea unor poziții pro-europene, deși a fost rareori discutată în profunzime, de cele mai multe ori fiind eclipsată de actualitatea politică. La final de an, Bulgaria începe să realizeze că lupta pentru aderarea la zona Schengen nu s-a terminat nicidecum, ba mai mult, autoritățile au pierdut controlul asupra procesului de aderare.
Refuzul privind aderarea la Schengen poate alimenta euroscepticismul din întreaga regiune
După un blocaj politic de aproape doi ani, actualul cabinet al Bulgariei învestit în luna iunie a promis o aderare rapidă la Spațiul Schengen și la zona euro. Limitarea ingerințelor Rusiei și participarea la aceste procese de extindere s-au numărat printre puținele dosare asupra cărora cele două blocuri politice care compun coaliția, pe de-o parte partidul GERB al fostului premier Boiko Borissov, în alianță cu Forțele Democrate Unite, iar pe de altă parte tandemul reformist Continuăm schimbarea și Bulgaria Democrată, au reușit să găsească consens ținând cont de încrederea scăzută între liderii acestor formațiuni.
Bulgaria, alături de România, se confruntă cu un nou impas: o amânare a aderării la Spațiul Schengen (candidaturile celor două țări au fost luate „la pachet” încă din 1995, când au solicitat aderarea la UE în cadrul unui nou val de extindere a UE, ceea ce s-a realizat în 2007).
Programat inițial pentru 5 decembrie, votul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene privind candidatura Bulgariei și României la Schengen probabil nu va fi inclus pe agenda Consiliului mai devreme de începutul lui 2024. Bulgaria pare să aibă din ce în ce mai puține soluții la dispoziție pentru a impresiona Austria și Olanda, două țări care se opun în prezent aderării acestei țări la Spațiul Schengen, existând impresia generală că Bulgaria se află la mila celor care privesc cu scepticism candidatura ei la Schengen.
Din punctul de vedere al Bulgariei, aderarea la Schengen reprezintă nu doar o etapă mult așteptată a procesului de integrare europeană, ci și o oportunitate de dezvoltare a mediului de afaceri, precum și o confirmare a faptului că, deși este fragilă, perspectiva europeană a țării ține laolaltă guvernul (unul pe care presa îl descrie cu sarcasm drept „făcut din bucăți” sau „de ne-coaliție”).
Pentru aliații Continuăm schimbarea și Bulgaria democrată, aderarea la Schengen ar însemna o renaștere a încrederii în valorile europene. „Bulgaria a îndeplinit toate formalitățile pentru aderarea la Spațiul Schengen, iar orice amânare este de-acum inacceptabilă și demotivantă pentru țara noastră”, declara Premierul Denkov pe 22 noiembrie, afirmația lui sugerând că o decizie nefavorabilă ar amplifica euroscepticismul, nu doar în Bulgaria, ci în întreaga regiune balcanică. Pentru alianța GERB – Forțele Democrate Unite, o decizie pozitivă ar cimenta imaginea unei coaliții care protejează profilul euro-Atlantic al țării. Pe 30 noiembrie, liderul GERB, Boiko Borissov, a declarat pentru presa locală că există „șanse reale” ca acest lucru să se întâmple.
În plus, demersurile și procesul de aderare la Schengen vor fi însoțite de o probabilă adâncire a conflictelor din cadrul coaliției de guvernare. Acordul dintre GERB și Continuăm schimbarea se bazează pe o strategie oarecum ciudată, de rotație a premierului la fiecare nouă luni. Începând cu luna iunie, guvernul este condus de fostul ministru al educației Nikolai Denkov din partea partidului Continuăm schimbarea. În luna martie, prim-ministrul Denkov urmează să-și dea demisia pentru a ceda conducerea cabinetului fostului comisar european Maria Gabriel din partea GERB, vice-premier în actualul guvern. Deși Denkov și Gabriel au colaborat bine până în prezent, mutarea va crește probabil rolul pe care GERB îl va juca în viitorul cabinet.
Cu toate că aceste schimbări pot fi relevante pentru politca locală, conflictele interne nu prezintă nicio importanță pentru politica externă și nu ajută cu nimic perspectivele de aderare la Schengen, sunt de părere experții.
Bulgaria este poate mai puțin pregătită să adere la Schengen decât România, însă separarea candidaturii celor două țări nu este în interesul Bucureștiului
„Dacă în Bulgaria există sau nu stabilitate, acest lucru nu are relevanță. Totul depinde acum de Austria și Olanda, în special după victoria electorală a lui Geert Wilders, care se opune extinderii Spațiului Schengen”, a declarat pentru Veridica Dimitar Bechev, autor și lector la Oxford School of Global & Area Studies.
În mod ironic, aderarea Bulgariei și României depinde acum de Olanda și Austria, două țări cunoscute pentru scepticismul lor, aflate și ele în an electoral. După ce candidatul extremei drepte, Geert Wilders, a câștigat în mod surprinzător alegerile generale din Olanda în noiembrie, viziunile sale anti-migraționiste și izolaționiste au fost imediat văzute drept o problemă pentru Bulgaria, care acum se vede nevoită să-și susțină candidatura într-un climat politic complet diferit. Între timp, cancelarul austriac Karl Nehammer rămâne de neclintit în opoziția lui față de aderarea celor două țări, deși Comisia Europeană și Parlamentul European au cerut ca Bulgaria și România să fie primite în Schengen.
Bulgaria pare țara care prezintă cele mai multe riscuri, din cauza capacității ei îndoielnice de a controla și gestiona fluxurile migraționiste la granița cu Turcia (votul negativ de anul trecut a survenit după ce au fost făcute publice cazurile anchetate ale unor persoane care au fost întoarse la graniță în mod abuziv). Pe parcursul acestui an, presa a publicat mai multe reportaje și dezvăluiri privind activități de contrabandă frontalieră și despre anumite persoane cărora li s-a interzis intrarea în țară. Deși în câteva cazuri aceștia au fost abandonați și au murit pe drum, nu a existat un răspuns clar sau vreo reacție din partea autorităților.
În ultima analiză pe acest subiect publicată pe 30 noiembrie, Capital Weekly susține că separarea candidaturii Bulgariei de cea a României poate fi un scenariu de luat în calcul, citând surse din Parlamentul European: „Diplomații de la Bruxelles au confirmat că opoziția Austriei este mai puternică vizavi de Bulgaria. În contextul alegerilor parlamentare de anul viitor din Austria, este de așteptat ca partidul de guvernământ al cancelarului Nehammer să joace cartea populistă și să nu-și deschidă granițele către țările din Europa de Est, în special Bulgaria, de frică să nu pună conflictele interne în centrul atenției. Acest lucru ar putea determina România să solicite separarea celor două candidaturi. Europarlamentarul bulgar Andrei Kovacev susține că Nehammer dorește astfel să ademenească alegătorii înaintea alegerilor din 2024: „S-a gândit pur și simplu că relansarea dezbaterilor pe această temă le-ar putea aduce câteva procente în plus la următoarele alegeri”, a declarat Kovacev la Strasbourg pe 21 noiembrie.
Încă din decembrie 2022, la scurt timp după ce Consiliul de Justiție și Afaceri Interne al UE a votat împotriva aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, președintele Partidului Social-Democrat din România, Marcel Ciolacu, la ora actuală prim-ministru, declara că există șanse mai bune pentru România dacă își depunde candidatura independent. Marcel Ciolacu a făcut declarații similare și în luna noiembrie. Totuși, acest scenariu nu este bine văzut de europarlamentari, scrie Capital Weekly.
„Un astfel de scenariu pare improbabil, deoarece ar presupune costuri uriașe pentru România, nevoită să construiască o graniță Schengen cu Bulgaria, care ar urma să intre în Spațiul Schengen într-o etapă ulterioară. O candidatură comună este în continuare în interesul Bucureștiului”, a mai declarat Becev pentru Veridica.
