Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Armata Republicii Moldova, puțin pregătită pentru a respinge un atac al Rusiei. De ce a ajuns Chișinăul în această situație și ce ar putea să facă

Humvee ale armatei naționale participă la o paradă cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Moldova, 27 august 2016.
©EPA/DUMITRU DORU  |   Humvee ale armatei naționale participă la o paradă cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, Moldova, 27 august 2016.

Războiul din Ucraina a stârnit îngrijorare și în Republica Moldova, unde s-a înțeles cât de vulnerabilă este țara în cazul unui posibil atac rusesc. Neglijată ani de zile din lipsă de fonduri, incompetență sau în numele neutralității țării, armata pare puțin pregătită să apere eficient țara. Occidentul încearcă să dea o mână de ajutor și promite echipamente.

Armata moldoveană are doar 4 elicoptere și 10 tancuri. Nu se știe dacă acestea funcționează

Timp de 30 de ani, toate guvernările au lăsat dotarea și instruirea armatei în subsolul preocupărilor. Dacă în unele cazuri acest lucru se poate pune în seama lipsei de viziune și de bani, au fost și guvernări care au lăsat deliberat armata într-o stare precară, mergând pe o narațiune des întâlnită la propaganda rusă de la Chișinău, conform căreia Republica Moldova nu are nevoie de armată și că în 30 de ani „nimeni nu a atacat Republica Moldova”. 

Dar invazia Rusiei în Ucraina a schimbat paradigma de securitate regională, iar Republica Moldova s-a trezit chiar lângă zona de conflict cu o armată la fel de slab instruită, cu lipsuri de echipamente militare și o opinie publică care, în mare parte, este îngrijorată în special de un posibil atac din stânga Nistrului. 

Cu un buget anual de circa 0,4% din PIB, echivalentul a circa 47,6 milioane de dolari, Republica Moldova ocupă locul 94 din 142 de armate ale lumii luate în considerare într-un top al portalul globalfirepower.com ce măsoară capabilitățile militare la nivel mondial. Republica Moldova are o armată de circa 6.000 de oameni, cu tot cu personalul auxiliar. 

În mare parte, aceștia sunt militari în termen, nu profesioniști angajați pe contract. Perspectivele de dotare cu echipament mai performant sunt infime pe fundalul unei grave crize economice care lovește Republica Moldova într-un moment în care prețurile mondiale la energie au crescut foarte mult, iar țara este dependentă de importurile de gaze din Rusia. Acest fapt a generat scumpiri în lanț și o inflație de circa 27%. 

Pe lângă cei circa 6.000 de militari activi și personal tehnic, Republica Moldova mai poate mobiliza 12.000 de rezerviști și alte 1.000 de persoane ca forțe paramilitare. În total, 19.000 de persoane. Problema cea mai mare este legată de dotarea armatei. Republica Moldova dispune, conform Globalfirepower, de doar patru elicoptere de atac, care de facto sunt doar pe hârtie și nu se cunoaște dacă chiar pot fi operaționalizate. De asemenea, tot pe hârtie, mai are 10 tancuri și 381 de vehicule blindate, 25 de lansatoare de rachete și 69 de piese artilerie remorcată. 

De cealaltă parte, armata separatistă transnistreană dispune de un personal militar estimat undeva până 7.000 de persoane în mare parte la fel de slab pregătiți, dar și circa 1.600 de militari ruși cu misiunea de menține pacea pe Nistru și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) care staționează ilegal sub pretextul că păzesc depozitul de muniții de la Cobasna. 

Membrii GOTR și „pacificatorii” sunt de facto aceiași militari, care se rotesc periodic în ambele misiuni. Chiar dacă majoritatea personalului din aceste trupe rusești este reprezentată de cetățeni din regiunea transnistreană, există un nucleu de circa 100 de militari care antrenează trupe din regiune după standarde profesioniste ale Armatei ruse. 

Veridica a mai scris despre faptul că unitățile armate din Transnistria sunt dotate exclusiv cu echipamente sovietice, provenite de la fosta armata a 14-a a URSS-ului. În timpul evenimentelor din 1991-1992, trupele transnistrene au retras un număr mare de arme și echipamente de la 14 unități ale armatei sovietice, potrivit revistei ucrainene „Militarnîi”. 

Conform documentelor conducerii armatei a 14-a au fost capturate atunci: 13.000 de arme de calibru mic, 20 de milioane de cartușe de muniție, 19 tancuri, lansatoare de grenade RPG-7, grenade antitanc RPG-18 și RPG-26, echipamente de comunicații, peste 50 de vehicule blindate de transport de trupe, zeci de mortiere etc. După cum s-a dovedit mai târziu, acestea nu sunt cifrele finale, iar în timpul destructurării armatei a 14-a a defunctei URSS trupele transnistrene au rămas cu mai multe arme.

Occidentul vrea să înarmeze Moldova, Rusia vizează Transnistria

Chiar dacă armata nu a fost printre prioritățile vreunei guvernări de la Chișinău, din cauza războiului din țara vecină lucrurile stau puțin altfel în momentul de față. La finele lunii trecute, de Ziua Armatei, președintele Maia Sandu a declarat că Republica Moldova va investi mai mult în armată, chiar dacă este un stat neutru. 

„O armată puternică şi bine echipată oferă ţării libertate de acţiune, încredere în forţele proprii şi opţiuni strategice. Prin urmare, trebuie să depunem eforturi financiare şi logistice serioase pentru a construi o armata profesionistă, modernă şi dotată”, a declarat Maia Sandu, cu prilejul celei de-a 30-a aniversări de la fondarea Marelui Stat Major al armatei naţionale de la Chișinău. 

De altfel discuțiile despre oferirea de armament Republicii Moldova sunt tot mai intense în Occident, pe fundalul intensificării ofensivei ruse în sudul Ucrainei. Cu ocazia vizitei sale de pe 4 mai de la Chișinău, președintele Consiliul European, Charles Michel, a declarat că UE va ajuta Republica Moldova să facă față efectelor crizei agresiunii ruse din Ucraina. 

„Anul trecut am anunțat o susținere de șapte milioane euro pentru echipamente, în acest an planificăm să majorăm susținerea pentru R. Moldova, oferind forțelor armate echipamente suplimentare”, a spus Michel.

De asemenea, șefa diplomației britanice, Liz Truss, a declarat într-un interviu acordat ziarului The Telegraph că Marea Britanie a început discuții cu aliații internaționali pentru trimiterea de armament modern în Republica Moldova cu scopul de a proteja acest stat de Rusia. „Aș dori să văd Moldova echipată conform standardului NATO. Aceasta este o discuție pe care o avem cu aliații noștri”, a afirmat Truss. 

La ambele declarații ale liderilor occidentali, forțele proruse reprezentate de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) au reacționat și s-au opus oricăror livrări de armament, chiar și în scop defensiv, invocând de fiecare dată neutralitate statului. Această tactică a struțului care bagă capul în nisip nu face decât să servească interesele Moscovei în Republica Moldova. MAE de la Chișinău a răspuns la agitația socialiștilor cu o declarație în care a amintit de Parteneriatul pentru Pace și a insistat că Republica Moldova este o țară neutră.

Rusia și-a declarat deschis intențiile de a ataca și Republica Moldova, în scenariul unei reușite asupra Odessei. 

Generalul Ruslan Minnekaiev, adjunctul comandatului Districtului Militar Centru al Rusiei, a declarat pe 21 aprilie, în timpul unei reuniuni cu şefi de întreprinderi ai complexului militaro-industrial la Ekaterinburg, că Rusia doreşte să preia „controlul total asupra Donbasului şi sudului Ucrainei”. Asta va permite Rusiei în special să le vină în ajutor separatiştilor proruşi din Transnistria.

„Controlul sudului Ucrainei înseamnă totodată un culoar spre Transnistria, unde observăm de asemenea cazuri de oprimare a populaţiei rusofone”, a explicat el. Această declarație reprezintă chintesența planurilor Moscovei în ceea ce privește Moldova. 

Experți în securitate: în acest moment, Republica Moldova nu e pregătită să facă față unei agresiuni

Veridica a stat de vorbă cu o serie de analiști și experți pe probleme de securitate și apărare cu scopul de a afla cum ar putea să facă față Republica Moldova în cazul unei ipotetice confruntări – directe sau prin proxy – cu Rusia.

Natalia Albu, director al Centrului Cercetări Strategice al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și  Sociologice (ICJPS) și conferențiar universitar la Academia Militară „Alexandru cel Bun” din Chișinău, spune că, în primul rând, cetățenii ar trebui pregătiți pentru a ști cum să reacționeze în diverse situații de criză ca urmare a diferite fenomene. „Asta pentru a nu fi agravată panica și pentru a lua decizii adecvate”, mai spune ea. 

Directoarea Centrului pentru Informare și Documentare NATO (CID NATO) de la Chișinău, Elena Mârzac, atrage atenția că, pe lângă riscurile externe, există o serie de variabile în ceea ce privește simpatizanții Rusiei în Republica Moldova. 

„Riscurilor militare li se suprapun și riscuri de ordin intern. Ne referim la activizarea coloanei a cincea, reprezentată de opoziția prorusă de la Chișinău. Vorbim aici de divizarea societății după mesajele politicienilor proruși care propagă activ mesaje de neimplicare a Republicii Moldova și nealiniere la orice acțiuni care au impact negativ și asupra securității naționale”, a declarat Elena Mârzac, care crede că, din cauza acestor curente din societate, e dificil și să fie sprijinită Ucraina, și să fie consolidată capacitatea de apărare.

Ea a mai spus că acum este necesar ca Republica Moldova să dezvolte capacități militare disuasive și acest lucru poate fi realizat doar cu ajutorul Occidentului. „Putem utiliza toate platformele posibile, trebuie sa îmbunătățim diplomația militară, dar și să dezvoltăm comunicarea cu cetățenii și să explicăm situația pentru a scăpa de această stare de ambiguitate, tocmai din această cauză avem aceste probleme de ordin intern”, a mai precizat ea. 

Pe de altă parte, expertul militar Claudiu Degeratu din România este de părere că Republica Moldova nu ar avea prea multe posibilități să respingă un atac combinat al forțelor ruse și transnistrene.

„Din acest punct de vedere al unui scenariu militar care implică o operațiune militară a Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) din Transnistria și care să implice nu doar acțiuni terestre, ci și aeriene poate din partea unor elicoptere, plus artilerie, în cazul acesta Republica Moldova nu poate să facă față decât unui război pozițional. Adică unor acțiuni care nu presupun trecerea liniei de demarcație - Nistru - de către forțele rusești. În cazul unor acțiuni cinetice care presupun traversarea cu forțe peste râu, atunci lucruri devin complicate. Republica Moldova nu are capacitatea să facă față unei astfel de acțiuni”, este de părere expertul militar. 

Expertul în securitate și cercetător al Departamentul Europa de Est si Eurasia al Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin (Institutul german pentru afaceri internationale si de securitate) Dumitru Mînzărari este de părere că nu politicienii proxy ai Moscovei de la Chișinău sunt adevărata problemă de securitate a Republicii Moldova, așa cum anumiți consilieri ai decidenților de la Chișinău le sugerează acestora.

„În schimb, consider că agresiunea rusă ar putea comporta riscuri mai mari - unul indirect mai probabil, si unul convențional mai puțin probabil, dar nu neglijabil. În condițiile războiului din Ucraina, presiunea este pe ruși să arate succese. Și în cazul schimbării de poziție a Franței, Germaniei și Italiei care par să forțeze Ucraina la negocieri, riscurile indicate pentru Moldova doar cresc. 

Sunt doua obiecții față de acest scenariu, oferite indirect de conducerea politică: forțele ucrainene în regiunea Odesa nu vor permite o ofensivă rusă acolo, iar regimul de la Tiraspol va refuza implicarea într-o operațiune rusă. Este cert că actorii locali de la Tiraspol ar prefera să stea în afara unei agresiuni ruse în Moldova, dar problema este că ei nu au pârghii de a opri Rusia, în caz că Moscova va pune ea presiune în acest sens”

Mînzărari a mai precizat că în condițiile unui conflict cu Rusia, dacă Republica Moldova doar se apără are o șansă să reziste. 

„Moldova ar putea rezista unei forțe de invazie ruse cu mai puține forțe militare (de două-trei ori). Cazul Ucrainei ne oferă sprijin în formularea unei astfel de aserțiuni, împreună cu practica militară. Apoi, datorită situației geografice, numărul forțelor ruse care ar fi direcționate contra Moldovei ar fi reduse. Observăm că și contra Ucrainei rușii nu au putut mobiliza suficiente forțe pentru o ofensivă de succes. Adică, dacă rușii avansează în Moldova cu o forță de 10.000, undeva la 3.000-5.000 de militari moldoveni ar putea să facă față agresiunii, daca vor fi pregătiți pentru ea,” spune el. 

Cu toate acestea, expertul avertizează tocmai această pregătire lipsește acum, iar conducerea de la Chișinău a refuzat să o facă în mod deliberat. 

„O astfel de pregătire durează ceva timp, necesitând lucru intensiv pe parcursul a minim 6-12 luni pentru a genera rezultate palpabile. Din acest motiv, pregătirea trebuia să înceapă imediat ce rușii au atacat Ucraina în februarie. Aceasta pregătire urmează să includă instruirea unei parți a populației pentru rezistență teritorială, integral cu forțele armate active,” a conchis expertul militar. 

Tags: Republica Moldova , Ucraina , Rusia , Transnistria , NATO , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea  formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Republica Moldova vrea să interzică simbolurile armatei ruse și să blocheze propaganda Moscovei. Reacția politicienilor pro-ruși

Republica Moldova vrea să interzică simbolurile armatei ruse și să blocheze propaganda Moscovei. Reacția politicienilor pro-ruși

Republica Moldova își intensifică eforturile de combatere a propagandei rusești. Parlamentul de la Chișinău a adoptat, în primă lectură, o serie de acte normative prin care, pe de-o parte, sunt interzise simboluri asociate cu armata rusă și invadarea Ucrainei, iar pe de altă parte instituțiile statului primesc noi instrumente pentru a opri propaganda în mass-media audio-vizuală și mediul online.

Mădălin Necșuțu

24 May 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 10 min
  • Timp de 30 de ani, toate guvernările au lăsat dotarea și instruirea armatei în subsolul preocupărilor. Dacă în unele cazuri acest lucru se poate pune în seama lipsei de viziune și de bani, au fost și guvernări care au lăsat deliberat armata într-o stare precară, mergând pe o narațiune des întâlnită la propaganda rusă de la Chișinău, conform căreia Republica Moldova nu are nevoie de armată și că în 30 de ani „nimeni nu a atacat Republica Moldova”.
  • Chiar dacă armata nu a fost printre prioritățile vreunei guvernări de la Chișinău, din cauza războiului din țara vecină lucrurile stau puțin altfel în momentul de față. La finele lunii trecute, de Ziua Armatei, președintele Maia Sandu a declarat că Republica Moldova va investi mai mult în armată, chiar dacă este un stat neutru.
  • Discuțiile despre oferirea de armament Republicii Moldova sunt tot mai intense în Occident, pe fundalul intensificării ofensivei ruse în sudul Ucrainei. Cu ocazia vizitei sale de pe 4 mai de la Chișinău, președintele Consiliul European, Charles Michel, a declarat că UE va ajuta Republica Moldova să facă față efectelor crizei agresiunii ruse din Ucraina.
  • Directoarea Centrului pentru Informare și Documentare NATO (CID NATO) de la Chișinău, Elena Mârzac, atrage atenția că, pe lângă riscurile externe, există o serie de variabile în ceea ce privește simpatizanții Rusiei în Republica Moldova.
  • Expertul militar Claudiu Degeratu din România este de părere că Republica Moldova nu ar avea prea multe posibilități să respingă un atac combinat al forțelor ruse și transnistrene.
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah

Rivalitatea șahistă dintre Rusia și Ucraina exista dinainte de invazia din februarie 2022. Exista și dinainte de prima invazie a Rusiei, din februarie 2014. Exista, s-ar putea spune, înainte ca Uniunea Sovietică să se destrame, în decembrie 1991. Dar ea n-a fost nicicând mai aprigă ca anul acesta. Lumea șahului a ajuns din nou, ca pe vremea Războiului Rece, un teren de luptă pentru imagine, influență și putere.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
24 Jun 2022
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus lumea în pragul unui dezastru nuclear, pe măsură ce trupele ruse au ocupat centralele nucleare ucrainene – uneori în urma unor lupte și schimburi de focuri chiar în proximitatea lor – iar rachete lansate de forțele Moscovei au trecut periculos de aproape de acestea. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avut însă o reacție oarecum reținută la aceste riscuri și continuă să colaboreze îndeaproape cu rușii, spre exasperarea ucrainenilor.

Liubov Veliciko
Liubov Veliciko
21 Jun 2022
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa
Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Jun 2022
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
15 Jun 2022