Bruxelles-ul este îngrijorat și de solicitările tot mai numeroase venite din țări considerate sigure.
Olanda cere pedepsirea celor care permit încălcarea măsurilor restrictive.
Vicepreşedintele american, Kamala Harris a enumerat bombardarea ţintelor civile, torturile şi violurile din zonele ocupate şi deportarea ucrainenilor în Rusia.
Polonia s-a poziționat ca unul dintre principalii susținători ai Ucrainei: a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru livrări de armament, a fost ea însăși un important furnizor de echipamente militare și și-a convins aliații din NATO să sprijine și mai mult Ucraina. În paralel, Varșovia este angrenată și într-un proces de consolidare a propriei armate. Toate acestea arată o poziționare a Poloniei într-un actor-cheie al securității europene, un actor care este însă tot mai expus la tezele propagandei rusești.
Autorităţile de la Bruxelles şi guvernul de la Varşovia au deja un şir de confruntări legate de respectarea statului de drept.
UE a trimis militari, instructori și spioni în Ucraina cu mult timp înaintea războiului din 2022, potrivit unei narațiuni de propagandă a presei guvernamentale ruse care o citează pe purtătoarea de cuvânt a MAE al Rusiei, Maria Zaharova. În realitate, UE nu a trimis în trecut și nu participă nici acum la acțiunile militare pe teritoriul Ucrainei.
Rusia încearcă să destabilizeze Republica Moldova de anul trecut, când a instrumentat criza energetică, potrivit președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Într-un interviu acordat TVR pe 15 februarie, Maia Sandu a explicat că elementul nou în eforturile de destabilizare îl reprezintă cetățenii străini care urmau să fie folosiți în planul privind luarea de ostatici și capturarea unor instituții. Maia Sandu a vorbit și despre situația politică de la Chișinău, înarmarea Republicii Moldova și speculațiile privind candidatura sa la președinția României.
Comisia Europeană anunță planuri de electrificare și pentru camioane și tiruri.
Viktor Orban se declară în tabăra păcii și în favoarea unei încetări imediate a focului în Ucraina.
Embargoul european nu permite trimiterea de ajutoare în Siria, țară devastată și ea de cutremur, iar România, din slugărnicie față de Occident, refuză și ea să ajute poporul sirian greu încercat, potrivit unei dezinformări promovate de o platformă media unde au apărut de-a lungul timpului numeroase narațiuni false, multe specifice propagandei ruse. Dezinformarea a fost lansată de fostul ministru de externe Adrian Severin, fost deținut penal, cu puternice afinități moscovite. În realitate, atât UE cât și România au oferit ajutoare Siriei.
---copie-image.webp)
Kievul pledează pentru livrarea de avioane de luptă și arme cu care să-i poată alunga pe ruși.
Kievul este încrezător că va primi anul acesta avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.
Premierul kosovar se arată însă rezervat în privința mecanismelor și a calendarului de implementare.
Volodimir Zelenski este așteptat să se adreseze Parlamentului european și să se alăture liderilor UE la un summit special.
Responsabilii de la Bruxelles semnalează creșterea alarmantă a cererilor de azil considerate nejustificate.
Schimbări în discursul oficial arată că Belgradul ar vrea să grăbească aderarea la Uniunea Europeană.
Ministrul Oleksii Reznikov respinge acuzațiile potrivit cărora ar fi cumpărat la suprapreț hrană pentru armată.
Pe parcursul ultimului an, starea de sănătate a fostului președinte al Georgiei, Miheil Saakașvili, care execută o sentință de șase ani de închisoare, a fost un subiect important al dezbaterilor politice atât în interiorul, cât și în afara Georgiei. Opoziția și avocații lui Saakașvili spun că acesta ar trebui transferat la o clinică europeană unde să fie tratat pentru afecțiuni psihice, degradarea personalității și depresie profundă. Guvernul susține că fostul președinte ar simula. În sfârșit, dinspre Bruxelles vin semnale că dacă Miheil Saakașvili moare în detenție, viitorul european al Georgiei ar putea fi amenințat.
Budapesta a mai folosit metoda pentru a obține propriile fonduri înghețate de UE.
PE vrea tragerea la răspundere a conducerii politico-militare a Rusiei, dar și a regimului din Belarus.
Măsura ar stimula țările membre să-și transforme deșeurile în resurse, dar ar combate și un trafic ilegal de miliarde de euro.
Scandalul supranumit ”Qatargate” zdruncină imaginea legislativului comunitar.
Belgradul a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, deși afirmă că sprijină integritatea teritorială a Ucrainei.
Kievul cere rachete cu rază lungă de acțiune și tancuri grele pentru a-i putea alunga pe ruși de pe teritoriul ucrainean.
Moscova se bazează pe exportul de hidrocarburi pentru a-și finanța invazia din Ucraina.
O delegație condusă de Ursula von der Leyen ar putea merge la Kiev luna viitoare.
Cele două organizații s-au angajat să-și întărească parteneriatul în beneficiul securității internaționale.
Uniunea Europeană și-a dat girul pentru anexarea Republicii Moldova de către România, iar guvernarea-marionetă de la Chișinău acceptă acest lucru, potrivit unei știri false care reia una din narațiunile promovate de propaganda rusă și de vocile pro-moscovite din Republica Moldova. În realitate, Bruxelles-ul nu s-a pronunțat vreodată în favoarea uniri, considerând Republica Moldova un stat independent, căruia i-a oferit statutul de țară candidată la aderare.
„Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”, a titrat national.ro, subiectul fiind preluat imediat de siteuri de știri pro-Kremlin din Republica Moldova și Rusia. De fapt e vorba de o recomandare din mai a Parlamentului European privind drepturile comunității LGBT, nu de vreo obligație. De altfel, Republica Moldova a obținut ulterior statutul de țară-candidat fără să trebuiască să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
Rusia a avut mereu oamenii săi printre reprezentanții clasei politice și administrației de la Chișinău. Unii nici nu au încercat să-și ascundă relația cu Moscova, alții par să-și fi jucat foarte bine rolul, plasându-se în fruntea unor mișcări naționale și proeuropene, ceea ce, probabil, i-a permis Rusiei să controleze anumite procese politice din interior. Veridica îi amintește, în acest al doilea episod, pe cei care au menținut Republica Moldova în siajul Moscovei pentru o bună parte din ultimele două decenii.
În timp ce pro-europenii de la Sofia sunt încrezători că Bulgaria va trece la euro în 2024, partidele filoruse susțin că adoptarea monedei unice europene va aduce doar instabilitate economică. Dezbaterile și dialogurile aprinse pe această temă ar putea domina spațiul politic în următorii doi ani, iar dezinformarea cu siguranță se va strecura în acest peisaj.
Parchetul European a instrumentat un caz de o amploare fără precedent, cu mii de firme implicate.