UE dă bani pentru poduri peste Prut și ecartament european în Moldova pentru ca NATO să-i trimită mai ușor arme Ucrainei, potrivit unei narațiuni false preluate la Chișinău.
ȘTIRE: „Țările NATO dezvoltă căi de furnizare a mărfurilor militare pe flancul estic. În luna septembrie România a anunțat despre planurile de construcție a ecartamentului feroviar conform standardelor europene (1435 mm) pe tronsoanele Pașcani-Iași-Giurgiulești și Galați-Giurgiulești. În viitor, acestea vor fi extinse până la Chișinău și Odesa, ceea ce le va permite eșaloanelor militare să circule nestingherit spre Ucraina, anunță canalul de Telegram „Doi maiori”
[...] De asemenea, Ministerul Infrastructurii al României planifică să construiască și să modernizeze nouă poduri peste Prut, la granița cu RM. A început construcția podului Iași-Ungheni, care este finanțat de UE (16,5 milioane de euro) în cadrul proiectului „Mobilitate militară”. Inițiativa presupune dezvoltarea infrastructurii de transport în interesul circulației nestingherite a mărfurilor și unităților militare europene în UE și în alte țări.
În condițiile actuale, UE, acționând ca parte interesată în livrarea de produse agricole din Ucraina, acoperă procesul de apropiere a infrastructurii NATO de Rusia, care, în contextul înrăutățirii relațiilor, este de așteptat să fie utilizat de Alianță în scopuri militare. În general, atât Bruxelles-ul, cât și Washingtonul sunt complet indiferenți dacă Chișinăul dorește sau nu aderarea la NATO, care sunt rezultatele sondajelor și opinia a mai mult de două treimi din populație. Vom fi folosiți așa cum va avea nevoie de Occidentul colectiv în războiul său împotriva Rusiei. La urma urmei, țara noastră este condusă de păpuși ale căror brațe și picioare sunt pe balamale, cu capuri pline cu rumeguș și cu pașapoartele altor state în sertare. ”
NARAȚIUNE: Occidentul dezvoltă infrastructura de transport din Republica Moldova pentru a livra mai ușor armament în Ucraina.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova și România discută de ani de zile despre mai multe proiecte mari de infrastructură și de interconectare. Unele dintre acestea sunt menite să reducă dependența Republicii Moldova de resursele energetice ruse, iar gazoductul Iași-Ungheni și-a demonstrat importanța în acest sens în contextul crizei energetice din iarna anului trecut. În prezent este în proces de realizare și un proiect de interconectare a rețelelor electrice ale celor două state.
Sporirea independenței energetice a Republicii Moldova a provocat în mai multe rânduri criticile Moscovei, care este interesată să mențină dependența.
Chișinăul și Bucureștiul discută de mai mulți ani și despre construcția a noi poduri peste Prut, în condițiile în care în prezent între cele două state sunt doar 7 puncte de trecere a frontierei, iar deseori la vamă se formează cozi din cauza fluxului sporit. Situația s-a agravat după invadarea Ucrainei, care a generat o creștere semnificativă a numărului de călători, dar și de mărfuri, în condițiile în care Rusia a impus o blocadă a porturilor ucrainene de la mare.
OBIECTIV: Să prezinte proiectele de infrastructură pe care le implementează UE în Republica Moldova ca având substrat militar, cu scopul de a utiliza teritoriul acesteia pentru tranzitul de armament. Alimentarea fricilor unei părți a populației în privința implicării Republicii Moldova în războiul din Ucraina. Reluarea uneia dintre principalele narațiuni ale propagandei ruse că Occidentul/NATO a provocat războiul din Ucraina, iar Rusia luptă, de facto, cu „Occidentul colectiv”.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Republica Moldova și România discută de mai mulți ani despre necesitatea construcției de noi poduri peste Prut pentru a facilita interconectarea rutieră dintre cele două state. Până la ocupația sovietică, cele două maluri ale Prutului erau legate prin peste 20 de poduri, o mare parte fiind distruse după 1944.
Guvernele Republicii Moldova și României au convenit în privința construcției unui pod la Ungheni – dar nu între Ungheni și Iași, cum în mod eronat afirmă articolul, ci între Ungheni, orașul din Republica Moldova, și satul Ungheni, aflat vis-a-vis de acesta – la ședința comună din 11 februarie 2022, dar discuțiile începuseră cu mult mai devreme. După invadarea Ucrainei la scară largă, Comisia Europeană a propus revizuirea unui Plan de acțiune privind mobilitatea militară. Al doilea Plan de acțiune a fost aprobat în noiembrie 2022 și prevede și „îmbunătățirea infrastructurilor de transport cu dublă utilizare”. În baza Planului de acțiune a fost definitivat un Pachet de Mobilitate Militară, iar 16,5 milioane de euro din acel pachet au fost alocați pentru podul Ungheni – Ungheni. Este vorba însă de un răspuns la noile provocări și riscuri generate de agresivitatea Rusiei în regiune.
Narațiunea promovată în articol că Occidentul ar investi în infrastructura Republicii Moldova pentru a-i folosi teritoriul pentru tranzitul de armament este și lipsită de logică: ar însemna că Occidentul ar fi interesat să cheltuie resurse financiare suplimentare pentru a crea o zonă de tranzit lipsită de apărare, care poate fi oricând atacată de rachetele rusești, în condițiile în care România și alte state membre NATO și UE au frontieră comună cu Ucraina și eventualul armament poate fi livrat direct.
Și narațiunea că războiul din Ucraina a fost provocat de Occident/NATO este una des folosită de propaganda pro-Kremlin, demontată anterior de Veridica.
SÂMBURE DE ADEVĂR: UE și România investesc pentru dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. Comisia Europeană a aprobat, într-adevăr, finanțarea construcției podului Ungheni-Ungheni cu 16,5 milioane de euro, bani proveniți din Pachetul de Mobilitate Militară.
Verifică sursele:
