Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Putin vrea să schimbe ordinea europeană și probabil că o va face, dar nu așa cum a visat. Războiul din Ucraina – care a declanșat o reacție de monolit a Occidentalilor care bombardează Rusia cu sancțiuni din toate părțile – s-ar putea să fie ultimul al lui Putin. Dar poate cea mai importantă mișcare este cea a reașezării forțelor NATO pe flancul estic.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este dispus să discute cu Rusia despre Donbass și Crimeea pentru a pune capăt conflictului, potrivit presei rusești, care continuă să distribuie narațiuni false pe fondul războiului ruso-ucrainean.
Șeful diplomației de la Kiev deplânge lipsa de progrese în ce privește încetarea focului, iar omologul său de la Moscova afirmă că Rusia este pregătită să continue negocierile în cadrul formatului existent în Belarus și avertizează Occidentul că livrările de arme către Ucraina sunt "periculoase".
Doar cetățenilor Republicii Moldova le aparține decizia asupra organizării unui referendum privind unirea cu România - spune ministrul de Externe în Guvernul pro-occidental de la Chișinău, Nicu Popescu.
"Nu restrângem drepturile cetățenilor, ci dreptul propagandiștilor de a difuza în Lituania minciuni despre războiul declanșat de Putin" - a afirmat premierul Ingrida Simonyte.
Presa guvernamentală rusă a publicat o serie de documente care ar demonstra că Ucraina pregătea o invazie asupra Donbass-ului în martie a.c. Narațiunea a fost lansată cu scopul de a justifica acțiunile militare ale Rusiei împotriva Ucrainei.
În calitate de membru al NATO, Regatul Unit a respins solicitările Ucrainei de a impune o zonă de interdicţie aeriană deasupra ţării; forţele NATO ar putea doborî avioane rusești, fapt care ar duce la o escaladare semnificativă a conflictului.
Între timp, China – care a evitat să condamne acţiunile Rusiei în Ucraina, pe care nu le-a calificat drept "invazie", insistând deopotrivă asupra respectării integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor și a cererilor legitime de securitate ale Rusiei – acuză NATO că a dus tensiunile dintre Moscova şi Kiev la "un punct de fractură".
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, Kremlinul și-a înăsprit controlul asupra informației care ajunge la publicul rus. Puțina presă independentă care mai exista și încerca să ofere informații despre ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina a fost, practic, adusă la tăcere. Veridica a răsfoit articole din presa independentă publicate exact înainte ca în Rusia să se instaleze cenzura totală.
Armata rusă a identificat și distrus 13 laboratoare din Ucraina unde se produceau arme biologice. Potrivit acestor narațiuni, Rusia este nevoită să bombardeze orașele ucrainene „pentru a salva omenirea”.
Persoane promovate anterior de Sputnik, acuzate în trecut că ar reprezenta interesele Rusiei și/sau asociate cu curentul anti-vaccinist, au lansat după declanșarea războiului o serie de narațiuni anti-ucrainene. Cozmin Gușă, Diana Șoșoacă și Iosefina Pascal sunt printre cei care promovează aceste dezinformări, care merg de la justificări false pentru invazie – existența unor laboratoare pentru arme biologice – până la negarea faptului că s-ar purta un război.
Premierul Nicolae Ciucă spune că ameninţările Rusiei cu privire la posibilitatea ca aeronave ucrainene să plece de pe aeroporturi din ţări vecine Ucrainei, inclusiv ale României, reprezintă o „retorică” prin care „se caută să se abată atenţia de la ceea ce se întâmplă real, în teren în Ucraina, unde sunt ucişi civili”.
Aflat la Tallin, secterarul american de stat Antony Blinken a dat asigurări că NATO și administrația Biden vor proteja securitatea Estoniei dacă Rusia va extinde operațiunea militară dincolo de Ucraina.
Şi fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev, actualmente vicepreşedinte al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, a ameninţat după instituirea sancţiunilor occidentale că Moscova ar putea răspunde prin naţionalizarea unor active occidentale.
Zelenski s-a adresat Legislativului britanic printr-un mesaj video, în aplauzele în picioare ale parlamentarilor, promițând că Ucraina va lupta pentru supravieţuirea sa, indiferent de costuri.
Autorităţile de la Kiev s-au adresat Curţii cu sediul la Haga, în Olanda, la câteva zile după declanşarea, pe 24 februarie, a invaziei ruseşti.
Rusia ar fi atacat unele obiective din Ucraina pentru a împiedica Ucraina să producă arme nucleare. În această cheie sunt descrise, de presa rusă, atacurile împotriva Harkovului, capturarea centralei nucleare civile de la Zaporoje și ocuparea centralei dezafectate de la Cernobîl, unde în 1986 a avut loc cel mai mai mare accident nuclear din istorie.
Occidentul i-a declarat de fapt război Federației Ruse prin sprijinul pe care îl acordă Ucrainei, iar guvernarea de la Chișinău s-a aliat cu Vestul, ceea ce poate avea consecințe grave, scrie Mejdurecie.md. Articolul de analiză încearcă să justifice o eventuală repetare a situației din Ucraina și în Republica Moldova, dacă aceasta își va menține abordarea pe care o are în prezent față de Rusia și de Occident.
Riverane cu artera redenumită sunt şi ambasadele Ucrainei, Serbiei şi Kosovo.
În următoarele zile, vom discuta asupra cererii de aderare la UE a Ucrainei – scrie, pe Twitter, Charles Michel.
O procedură scrisă a fost lansată luni pentru „validarea” de către statele membre a „proiectelor de scrisori menite să solicite avizul Comisiei Europene” – precizează președinția franceză a Consiliului UE.
ZIUA 21. Teatru din Mariupol bombardat de forțele ruse. Neutralitatea Ucrainei, discutată la convorbirile ruso-ucrainene. În teren, forțele Kievului au lansat o contra-ofensivă, iar Rusia trimite întăriri pentru a compensa pierderile suferite.
Ministerul rus de Interne susține că peste 3.500 de persoane au fost reținute.
Pe rețelele de socializare din Republica Moldova a apărut un val de comentarii care incită la ură față de refugiații care vin din Ucraina. Principalele narațiuni care transpar în mesajele postate masiv pe rețelele de socializare sunt că refugiații ucraineni ar fi obraznici, autoritățile trebuie să aibă grijă de cetățenii Republicii Moldova, nu de refugiați, Moldova este săracă dar ajută milionarii ucraineni, alte țări au aceleași probleme cu refugiații și acesta e abia începutul. Aceasta pare o campanie concertată cu scopul de a diviza societatea, a atenționat președinta Republicii Moldova Maia Sandu.
Presa din Rusia și de pe teritoriul republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk distribuie informații false despre crimele de război ale militarilor ucraineni, și mai ales ale naționaliștilor, împotriva civililor din estul și sudul Ucrainei. În realitate, Rusia este cea care bombardează orașele ucrainene și a distrus numeroase obiective civile, inclusiv blocuri de locuințe, școli etc.
„Unitatea transatlantică și intraeuropeană este reală și impresionantă, iar Putin nu se aștepta la asta” – subliniază Josep Borrell.
De la Paris la Londra, Roma sau Zürich, zeci de mii de manifestanți au ieșit din nou pe străzile marilor orașe europene pentru a spune „stop” războiului și pentru a demonstra împotriva invadării Ucrainei de către Rusia.
Cooperarea în domeniu dintre europeni îi irită pe ruși.
Vizita sa survine pe fondul fluxului de refugiaţi din Ucraina care vin în Republica Moldova şi după ce regimul separatist pro-rus din Transnistria (est) a solicitat, din nou, Chişinăului iniţierea unui dialog pentru ceea ce numeşte reglementarea definitivă a relaţiilor.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba îşi exprimă tot respectul faţă de vechii parteneri în ce priveşte integrarea europeană, Georgia şi Republica Moldova.
