La București, vicepreședintele SUA Kamala Harris deplânge faptul că președintele rus Vladimir Putin „nu dă niciun semn de angajament pentru o diplomație serioasă” și că un asemenea „comportament atroce și scandalos” necesită „alte măsuri”. Totodată – spune Kamala Harris – nu există date care să indice că România ar fi ţintită printr-o agresiune. Într-o declarație comună de presă cu prețedintele Klaus Iohannis, vicepreşedintele SUA a mai subliniat vineri, la București, că "orice atac intenţionat asupra civililor este o crimă de război". „Susținem că diplomația este calea de a rezolva problemele”, dar „acest lucru coexistă cu angajamentul nostru de a ne asigura că aliații noștri sunt puternici și că există consecințe majore pentru acțiunile Rusiei”- a mai spus Harris. Refrindu-se la aliaţii din Flancul Estic, oficialul american a subliniat că există potenţiale vulnerabilităţi şi de aceea, în ultimele câteva săptămâni, a fost întărit sprijinul NATO, în funcție de nevoile din teren.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a arătat că Flancul de Est trebuie să fie puternic, pentru a apăra întreaga Alianţă Nord-Atlantică, menţionând totodată că acest lucru ar avea un rol de descurajare: "Am discutat despre creşterea prezenţei Statelor Unite pe Flancul de Est, în mod evident pe partea noastră a Flancului Estic. Am vorbit despre Articolul 5 al NATO şi despre parteneriatul durabil între forţele noastre militare, pentru că forţele americane sunt în România de mulţi ani, lucrează foarte bine cu forţele româneşti şi, bineînţeles, contribuie la întărirea flancului de est" – a declarat Iohannis.
Tot vineri, președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite și aliații săi au decis să excludă Rusia din regimul de reciprocitate care guvernează comerțul mondial, ceea ce deschide calea pentru impunerea de tarife punitive.
Amintim că vicepreședintele american Kamala Harris a vizitat săptămâna aceasta Polonia și România, două țări NATO, pentru a arăta sprijinul Washingtonului în timp de război Ucraina, o țară cu graniță comună. Washingtonul a trimis în februarie o unitate blindată Stryker și o mie de soldați la o bază de lângă Marea Neagră, pe lângă cei 900 deja staționați în România.
Pe teren, bombardarea unui spital de copii de către armata rusă în orașul-port ucrainean Mariupol, miercuri, a ucis trei persoane, inclusiv o tânără, și a stârnit unanime condamnări internaționale. Până acum, Organizația Mondială a Sănătății a numărat 26 de atacuri asupra unităților de sănătate ucrainene de la începutul invaziei ruse, soldate cu 12 morți.
