Parlamentul de la Tbilisi a renunţat la proiectul de lege privind aşa-zişii „agenţi străini”, care a declanşat o criză politică internă majoră.
Anatolie Nosatîi repetă că, pentru a induce o stare de tensiune în societate, forțe interne și externe care servesc intereselor Moscovei folosesc dezinformarea și propaganda.
O fată de 13 ani a fost dată afară din școală, iar tatăl său a ajuns pe mâna FSB-ului, pentru un desen pro-pace, scrie presa rusă independentă. Din selecția realizată săptămâna aceasta de Veridica aflăm și cum a devenit Patriarhia Moscovei un braț al propagandei Kremlinului dar și cine e e responsabil de război – în primul rând Putin, dar și cei care l-au votat și i-au permis să devină un autocrat, jurnaliștii de propagandă, ofițerii și soldații de pe front.
Casa Albă acuză Moscova că încearcă să instaleze la Chișinău un guvern pro-rus.
Media internaționale notează că e imposibil să se verifice în mod independent aceste afirmații.
Peste șapte mii au venit doar miercuri.
El susține că Suedia, ținta obiecțiilor turcești, „și-a respectat angajamentele” față de Ankara și „a sosit momentul să se finalizeze procesul de ratificare”.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat ceea ce a numit „tacticile mizerabile” ale invadatorilor.
Încă de la destrămarea Uniunii Sovietice, țările baltice au fost sceptice vizavi de adevăratele intenții ale Rusiei. Această viziune s-a dovedit a fi mai realistă decât așteptările multora din Occident, care au crezut că Rusia poate fi un partener de încredere al democrațiilor liberale occidentale, parte dintr-un sistem internațional stabil.
Analiștii militari chinezi cred că economiile celor două țări nu vor putea susține continuarea luptelor.
El a oferit decorații femeilor care s-au remarcat în diverse sfere, inclusiv militară.
O lege similară adoptată în Rusia în 2012 e folosită de Kremlin pentru a reprima mass-media și organizațiile de opoziție sau alte voci critice.
Surse militare au precizat că, „potrivit datelor preliminare, decedatul este militarul brigăzii 30 mecanizate Timofei Mikolaiovici Șadura”, în vârstă de 41 de ani, mobilizat în decembrie, originar din regiunea Jitomir.
În ciuda anchetelor penale din țările limitrofe sabotajului, Germania, Suedia și Danemarca, responsabilitatea atacului subacvatic rămâne în continuare misterioasă.
Responsabilii UE anunță fonduri pentru muniție și programe de instruire pentru mii de soldați ucraineni.
Presa îi numește „Turiștii Partidului (populist pro-rus, n. red.) ȘOR” şi afirmă că numai biletele de avion au costat peste 21 de mii de euro.
Alte sute au murit în război sau sunt dați dispăruți.
Problema lingvistică și identitară a persistat de-a lungul celor 30 de ani de independență a Republicii Moldova. Cea mai importantă revendicare din timpul mișcării de eliberare națională din anii 1988-91 – recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a faptului că moldovenii fac parte din poporul român – a fost deturnată în următorii ani de politicienii din vechea nomenclatură comunistă, care au reușit să includă în Constituție sintagma „limba moldovenească” ca limbă de stat.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a solicitat statelor membre NATO să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei, potrivit unei narațiuni false a presei guvernamentale ruse. În realitate, cuvintele liderului ucrainean au fost scoase din context, acesta abordând, de fapt, subiectul activării articolului 5 al Tratatului NATO dacă Alianța va fi atacată de Rusia.
Acordul expiră săptămâna viitoare, iar Ucraina l-ar vrea prelungit pentru cel puțin un an.
Criticii spun că o lege asemănătoare este folosită în Rusia pentru reprimarea disidenților.
„Echipa noastră se angajează să respecte principiul toleranței zero față de corupție” – a declarat premierul Denis Șmihal.
Autoritățile nu au raportat nicio victimă sau pierdere materială cauzată de cele două drone care n-au fost doborâte.
Opozanții ruși acuză oficiali din ministerul lui Șoigu de delapidare de fonduri destinate reconstrucției orașului-port de la Marea Azov.
Şefa guvernului a exclus să se alieze cu partidul de extremă dreapta EKRE, care a pledat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev și a cerut să nu mai fie acceptați refugiați ucraineni.
Teza despre cele două popoare distincte – moldovean și român – a fost readusă în discuție de presa rusă în contextul în care Parlamentul de la Chișinău a votat o lege care presupune înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” din legislația Republicii Moldova cu „limba română”. Propaganda rusă susține că măsura – luată ca urmare a unei hotărîri a Curții Constituționale – este menită să pregătească unirea Republicii Moldova cu România.
Ajutorul militar al Estoniei pentru Ucraina invadată de trupele ruse se ridică în prezent la mai mult de 1% din Prudusul Intern Brut - cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu dimensiunea economiei sale.
„La această etapă, Chișinăul nu se aliniază la zece tipuri de regimuri de sancțiuni. Dar această cifră se va diminua în viitorul apropiat” – a promis ministrul de Externe, Nicu Popescu.
În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Doi coinculpați ai acestuia, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au primit nouă și, respectiv, șapte ani de temniţă.
Deşi experţii spun că are o valoare strategică îndoielnică, oraşul a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas.