Statele Unite și Uniunea Europeană le-au cerut insistent părților să dea dovadă de maximă reținere și să dezescaladeze situația de criză.
El afirmă că, după invadarea Ucrainei vecine de către trupele Moscovei, aceasta s-a adaptat rapid la noua realitate, acţionând ca o veritabilă diplomaţie de război.
„Intrarea Republicii Moldova în UE, condiționată de legalizarea căsătoriilor LGBT”, a titrat national.ro, subiectul fiind preluat imediat de siteuri de știri pro-Kremlin din Republica Moldova și Rusia. De fapt e vorba de o recomandare din mai a Parlamentului European privind drepturile comunității LGBT, nu de vreo obligație. De altfel, Republica Moldova a obținut ulterior statutul de țară-candidat fără să trebuiască să legalizeze căsătoriile între persoanele de același sex.
„Avem relații de alianță, istorice și spirituale foarte strânse” - le-a amintit reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
„România ne susține foarte activ în lupta împotriva agresorului” - declara, luna trecută, premierul Ucrainei, Denis Şmihal.
Noile tensiuni dintre Armenia și Azerbaidjan au stârnit îngrijorări serioase pe scena internațională.
Erevanul susţine că autorităţile de la Baku vor să provoace o „criză umanitară”, acuzaţie pe care Azerbaidjanul o respinge.
Lumea liberă s-a trezit în 24 februarie 2022 într-o distopie. A crezut în pace mai mult decât în semnele războiului și l-a învestit pe Putin cu bună-credință, așa cum o făcuse și cu Hitler, în anii premergători celui de-Al Doilea Război Mondial. Rusia a readus războiul pe scară largă într-o societate postmodernă hedonistă, cu instinctele slăbite de pace și prosperitate, reinstalând răul în lume. Până la declanșarea invaziei, Europa nu mai văzuse un război interstatal de peste 75 de ani. Orice judecată contrafactuală este, evident, inutilă, și totuși, întrebarea rămâne: cum de a fost posibil ca Occidentul să fie, din nou, orb la ascensiunea previzibilă a unui totalitarism de tip fascist și la un nou război în Europa?
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Potrivit serviciilor de urgență, unitatea fusese „identificata la sfârșitul anului 2021” de autorități și urma să facă obiectul unui control inopinat în 2023.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
„Partea română a invocat permanent în contactele cu partea ucraineană promisiunea preşedintelui Ucrainei conform căreia persoanele aparţinând comunităţii române din Ucraina vor beneficia de acelaşi tratament de care beneficiază în România persoanele aparţinând comunităţii ucrainene” – amintește ministerul de Externe de la București.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
El a reluat și ideea, prost prizată la Kiev și în cancelariile din Europa Centrală și de Est, că, la sfârșitul războiului, și Moscova trebuie să primească așa-numite „garanții de securitate”.
În 2023, una dintre „prioritățile” armatei ruse rămâne „operațiunea specială (din Ucraina), până când toate obiectivele acesteia vor fi îndeplinite” - a spus și ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price, a declarat că este „responsabilitatea guvernului Georgiei să-l trateze pe domnul Saakașvili în mod echitabil și cu demnitate”.
Decizia celor patru state de a părăsi Banca Internațională de Investiții, supranumită „Banca spionilor”, a fost luată la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia. Demersul legislativ a fost anevoios în unele țări, din cauza riscurilor financiare asociate. Banca, înființată în 1970, funcționează astăzi la Budapesta, fiind condusă de la Moscova.
Incidentul a avut loc într-un moment în care Rusia a restricționat drastic aprovizionarea cu gaze a Europei.
Zelenski, remarcă media internaționale, călătorește în mod frecvent în zonele din apropierea liniei frontului, dar deplasarea sa la Bahmut, în regiunea Donbass, pare să fi fost cea mai riscantă.
Ministerul Pescuitului din guvernul local nu invocă războiul din Ucraina drept motiv al acestei decizii, dar, încă din octombrie, șeful Executivului, Mute Egede, a anunțat că Groenlanda „va urma sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei și a companiilor ruse”.
Tribunalul districtual din Birobidjan, capitala așa-numitei republici autonome evreiești din Orientul Îndepărtat rus, a declarat patru bărbați vinovați de încălcarea legilor ce reprimă organizațiile extremiste, inclusiv prin organizarea de „întâlniri religioase ilegale”, care urmăreau răspândirea în rândul populației locale a unei doctrine „interzise”.
Nevoile operaționale ale Ucrainei sunt estimate la 40-57 de miliarde de dolari pentru anul 2023.
O interpretare subiectivă, amintind de linia narativă promovată de Vladimir Putin anterior declanşării agresiunii împotriva Ucrainei, a unui editorial semnat de renumitul diplomat american Henry Kissinger îşi propune să justifice discursul fostului ministru român de externe Andrei Marga, de la mijlocul lui septembrie, prin care acesta afirma că Ucraina trebuie să cedeze teritorii Rusiei, României, Ungariei şi Poloniei pentru a obţine pacea în războiul cu Rusia. În realitate, Kissinger a detaliat un scenariu diplomatic imaginat de el în primăvara acestui an, prin care oferea o soluţie de obţinere a păcii în urma invaziei ruseşti din Ucraina.
---copie-image.webp)
