Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a avut o întrevedere cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, prilej cu care a reiterat sprijinul ferm al Bucureştiului pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale țării vecine, dar şi „solicitarea repetată” ca aceasta să recunoască inexistenţa aşa-zisei „limbi moldoveneşti”. Potrivit unui comunicat de presă al ministerului român de Externe, Aurescu a amintit deschiderea oficială a punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus - Krasnoilsk, pe 10 noiembrie 2022, în prezenţa prim-miniştrilor României, Nicolae Ciucă, şi Ucrainei, Denis Şmîhal, și a subliniat importanţa deosebită pe care o prezintă pentru partea română îmbunătăţirea conectivităţii şi racordarea cât mai strânsă a comunităţilor ce trăiesc de o parte şi de alta a frontierei comune, cu efecte benefice în plan social şi economic. El a evocat şi recenta adoptare de către Parlamentul României, pe 23 noiembrie 2022, a Declaraţiei de condamnare a Holodomorului - crimă deliberată de înfometare comisă de regimul stalinist împotriva poporului ucrainean şi a umanităţii, în perioada 1932 - 1933. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor. După invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie, numeroși etnici români au plecat pe front sub drapel ucrainean.
