
Noul cancelar german, Olaf Scholz, și-a exprimat neliniștea față de situația din Ucraina, în cursul primei sale convorbiri telefonice cu președintele rus, Vladimir Putin. Potrivit unui comunicat al cancelariei de la Berlin, citat de agențiile internaționale de presă, liderul social-democrat german a evocat prezența militară sporită a Rusiei la frontiera ucraineană și a subliniat necesitatea unei detensionări urgente a situației. Anterior, notează comentatorii, membri ai guvernului de coaliție condus de Scholz au criticat ferm politica agresivă a Moscovei. Rusia nu-și poate impune punctele de vedere asupra securității regionale în fața NATO – a declarat ministrul Apărări, Christine Lambrecht, colegă de partid cu cancelarul. Ea a făcut prima sa vizită după preluarea mandatului în Lituania, unde s-a întâlnit cu contingentul german desfășurat în această fostă republică sovietică de la Marea Baltică, astăzi membră a NATO și a Uniunii Europene. Circa 550 de militari germani se află în Lituania, iar șefii lor asigură comanda unui batalion multinațional al NATO. Contingente similare au fost trimise în 2017 și în țările vecine, Polonia, Letonia și Estonia, ca să descurajeze orice posibilă agresiune rusească, la trei ani după ce Moscova a anexat peninsula Crimeea și a alimentat insurecția secesionistă din estul Ucrainei.
Și ministrul Economiei, ecologistul Robert Habeck, a avertizat că o agresiune rusească împotriva Ucrainei va avea ceea ce a numit consecințe grave asupra controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă Rusia de Germania, pe sub Marea Baltică. Habeck afirmă că nicio nouă acțiune militară a Rusiei împotriva vecinei sale nu va rămâne nesancționată. Lung de 1.200 de kilometri și costând circa zece miliarde de euro, investiți de ruși, gazoductul a fost o eroare geopolitică – punctează ministrul german, care amintește că proiectul a fost dezavuat de toate țările europene, cu excepția Germaniei conduse de fostul cancelar conservator Angela Merkel și a Austriei vecine. Acum, că e construit, punerea sa în funcțiune rămâne în discuție și trebuie să fie decisă potrivit legislației germane și europene – a subliniat Habeck.