Sub președinția Rusiei, BRICS se pregătește pentru cel mai mare summit din istoria sa. Organizația care se dorește o alternativă la ordinea economică occidentale nu prea are însă șanse de a o detrona prea curând.
În plin proces de dezvoltare a rutelor comerciale dintre Occident și Orient, Iranul și Turcia, deși plasate strategic între cele două regiuni, riscă să fie ocolite din cauza propriilor politici.
Demersul e susținut de federațiile algeriană, irakiană, iordaniană, siriană și yemenită, dar nu și de influentele foruri fotbalistice din Qatar și Arabia Saudită.
Este așteptat în Orientul Mijlociu şeful diplomației americane, Antony Blinken, care încearcă să obţină un armistițiu.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a sosit în capitala albaneză Tirana pentru un summit sud-est european în sprijinul eforturilor de război...
Conform ONU, peste 1,3 milioane de palestinieni trăiesc acolo, marea majoritate fiind civili care au fugit de războiul izbucnit acum patru luni între Israel și Hamas.
Palestinienii din Gaza speră că trimisul Washingtonului va aduce un armistițiu înaintea unei ofensive israeliene la Rafah.
Isalmul interzice alcoolul iar pedepsele saudite sunt severe.
Loviturile aeriene au loc după mai multe atacuri ale rebelilor yemeniți asupra navelor comerciale din Marea Roșie.
Unii suspecți erau căutați în Statele Unite, Germania, India, Israel, Rusia, Iran, Emiratele Arabe Unite, Qatar sau Arabia Saudită.
Prințul moștenitor, Meshal al-Ahmad al-Sabah, are 83.
Ucraina a luat locul Israelului de cea mai militarizată țară din lume, după invazia rusă. Israelul, care a fost ani...
Din cauza deficitului de carburanți necesari utilajelor agricole, fermierii din mai multe regiuni rusești nu au reușit să-și recolteze cerealele.
Rusia nu a fost invitată dar afirmă că va discuta rezultatele cu partenerii prezenți la conferință.
Președintele Zelenski caută un sprijin cât mai larg pentru varianta sa de încheiere a războiului cu Rusia.
Kievul acuză Moscova că a deportat mii de copii din teritoriile ocupate. Rusia susține că i-a ferit din calea luptelor.
Președintele francez Emmanuel Macron consideră că este importantă „ continuarea coordonării inițiate cu Arabia Saudită în vederea diversificării aprovizionării cu...
Prețul ridicat ajută Rusia să-și finanțeze invazia din Ucraina.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Primii pași politici făcuți de administrația Biden în Orientul Mijlociu marchează schimbări semnificative față de epoca Trump. Aliați-cheie cărora Trump le dăduse, practic, mână liberă în regiune au fost tratați cu răceală, în timp ce s-a manifestat o deschidere către reluarea dialogului cu Iranul. Rămâne de văzut însă cât de profunde vor fi aceste schimbări – sau cât de mult vor dura.
Libienii care au ieșit în stradă pe 17 februarie 2011 fuseseră chemați la o „zi a furiei”. Ceva mai târziu, revolta împotriva lui Muammar Gaddafi – care la vremea respectivă era cel mai longeviv, dar și cel mai excentric tiran al lumii arabe – avea să fie numită „Revoluția din 17 februarie”. Retrospectiv, acela e momentul în care Primăvara arabă s-a transformat în marele război pentru lumea arabă.
Orientul Mijlociu pare să treacă printr-o resetare masivă. Arabii fac, pe rând, pace cu Israelul. Monarhiile din Golf încearcă să își rezolve disputele. Alianțele forțelor radicale se refac. Iranul este împins înapoi după mai bine de un deceniu și jumătate de expansiune. Evenimentele anilor 2000 au fost puse în mișcare de atacul rețelei al-Qaida asupra Statelor Unite, iar cele ale deceniului următor, de Primăvara arabă. Al treilea deceniu al secolului începe, în Orient, sub semnul voinței politice a liderilor.