Donează
Turcia practică o diplomație non-conflictuală, spre deosebire de România și Polonia, afirmă portavocea Kremlinului, Sputnik. Publicația interpretează dintr-un unghi propriu trilaterala România – Polonia – Turcia de la București și inventează fracturi inexistente în abordările celor trei.
ȘTIRE/ȘTIRI: „Bogdan Aurescu a declarat astăzi în conferința comună ținută cu miniștrii de Externe din Polonia și Turcia că retragerea trupelor ruse de la granița de est a Ucrainei este o evoluție „în direcția bună”, el arătând necesitatea de a continua analiza asupra cauzelor care au dus la această situație foarte tensionată.
[…]
Mult mai diplomat, ministrul turc de externe este de părere că regiunea Mării Negre trebuie să fie ținută departe de tensiuni pentru că este „casa noastră comună”. O cu totul altă abordare decât cea a României!
„Astăzi vreau să subliniez importanta unităţii şi solidarităţii. Regiunea Mării Negre este casa noastră comună şi trebuie să ne asigurăm că această regiune este ţinută departe de tensiuni. Pe toţi ne preocupă evoluţiile recente, dar am primit ştiri promiţătoare de curând şi sperăm că dialogul şi diplomaţia vor prevala. Mai sunt şi alte aspecte presante la care trebuie să răspundem, Afganistan, NATO şi Summitul NATO şi am discutat toate aceste aspecte şi vom continua să ne coordonăm politicile”, i-a dat Mevlut Cavuşoglu lui Aurescu lecții de diplomație non-conflictuală, după sesiunea plenară a reuniunii trilaterale.
Cât despre Zbigniew Rau, ministrul de externe din Polonia, el a confirmat angajamentul puternic către securitatea și stabilitatea din regiune, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
”Mă bucur că cele trei țări ale noastre au aceeași poziție comună referitoare la menținerea gradului de pregătire a NATO pe Flancul Estic. E important să reamintim că trilaterala are nu numai o dimensiune politică, ci și militară. Mă bucur că un contingent militar va fi în curând operațional. România și-a anunțat prezența din 2017 și le mulțumesc României și Turciei pentru prezența relevantă din Polonia”, a spus Zbigniew Rau, pe o linie militaristă de inspirație americană, asemănătoare de altfel cu poziția României.
Astfel, în timp ce Bucureștiul și Varșovia își umflă mușchii în numele Alianței, Turcia a adoptat un rol de mediator, conform cu tradițiile diplomatice autentice pe care România și Polonia par să le fi uitat.”
NARAȚIUNI: 1. În cadrul Trilateralei, există poziții divergente: Turcia practică o „diplomație non-conflictuală”, iar România și Polonia au o abordare militaristă. 2. Exprimarea unor îngrijorări față de acțiunile Rusiei în regiune reprezintă o formă de diplomație conflictuală.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Situația în regiunea Mării Negre, încordată de ani de zile ca urmare a agresiunilor Rusiei (Georgia, 2008, Ucraina, 2014) s-a tensionat recent în contextul în care Moscova a mobilizat forțe impresionante, care aveau și echipamente ofensive, în peninsula ucraineană a Crimeii și în apropierea graniței ruso-ucrainene.
În acest context, la București s-au reunit miniștrii de externe ai așa-numitei Trilaterale, un format regional care include Polonia, România și Turcia, și au fost invitați și cei ai Georgiei și Ucrainei. Membrii Trilateralei au dat o declarație comună în care, printre altele, se referă și la situația din zona Mării Negre și își exprimă îngrijorarea față de activitățile militare din Ucraina și vecinătatea acesteia – o referire clară la Rusia – și, totodată, îi asigură pe omologii lor din Georgia și Ucraina de „angajamentul nediminuat al [celor trei state] de a le oferi sprijin și asistență”.
OBIECTIV: Discreditarea unei inițiative regionale prin inventarea unei fracturi; promovarea narațiunilor Rusiei în criza ucraineană.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Cei trei miniștri de externe au avut o poziție comună, care apare clar în Declarația publicată; intervențiile lor verbale reflectă Declarația comună. Afirmația că Turcia ar practica o diplomație non-conflictuală este cel puțin bizară având în vedere numeroasele dispute pe care Ankara le-a avut în ultimii ani – cu Uniunea Europeană și state membre ale acesteia, cu țări din bazinul Mării Mediterane, cu Statele Unite etc. Chiar și relațiile cu Federația Rusă au traversat tensiuni, mai ales înainte de tentativa de puci din 2016. Accentul pus de țări ca România și Polonia pe securitate derivă, și el, din pericolul pe care aceste țări îl percep ca urmare a agresivității Rusiei în regiune în ultimii ani.
