FAKE NEWS: Guvernarea de la Chișinău interzice presa rusă la indicația Occidentului

Guvernarea de la Chișinău impune sancțiuni presei ruse la indicația Occidentului, scrie rubaltic.ru, o sursă media din Rusia, afiliată Kremlinului, blocată recent în Republica Moldova. Aceasta reia narațiuni mai vechi ale propagandei ruse și pro-ruse, apărute pentru a submina eforturile Chișinăului de proteja spațiul informațional de campaniile de dezinformare menite să submineze guvernarea pro-europeană, campanii cu atât mai periculoase pentru securitate în condițiile în care Rusia pare angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova.

ȘTIRE: „A trecut un an de când în Moldova au început să limiteze accesul la resursele informaționale și analitice ruse. Se întâmplă în ciuda faptului că Maia Sandu vorbește la orice colț despre respectarea principiului statului de drept, libertății cuvântului și a altor „valori europene”. Occidentul nu doar că închide ochii la asta, dar mai și oferă milioane de dolari Chișinăului pentru crearea câmpului informațional „corect”.

[...] De facto, regimul Maiei Sandu, care poate fi considerat autoritar, a început să încalce libertatea cuvântului și drepturile omului, sub pretextul „limitării dezinformării”, impunându-i populației agenda informațională europeană.

Invocând motive false, într-un an în Republica Moldova au fost blocate un șir de resurse populare în limba rusă.

[...] Cel mai elocvent caz a fost blocarea a șase posturi de televiziune, care susțineau opoziția moldovenească. Le-a fost suspendată licența pentru că evitau subiectele legate de Ucraina și, în acest fel, în opinia puterii promovau războiul prin tăcere.

În iunie 2022 a intrat în vigoare o lege anticonstituțională privind „apărarea spațiului informațional”, care a devenit baza luptei cu presa în limba rusă.

[...] Astfel, poate fi afirmat pe bună dreptate că regimul Sandu continuă represiunile împotriva segmentului de presă rusă în baza unui șablon elaborat de Occident, probat în Ucraina și Țările Baltice.

La ce au dus asemenea acțiuni în Ucraina vedem cu toții. Moldova urmează aceeași cale.”

NARAȚIUNE: Guvernarea pro-europeană de la Chișinău se transformă într-un regim dictatorial care, la instigarea Occidentului, interzice și subminează presa rusă.

Republica Moldova, sub asaltul dezinformărilor și propagandei rusești

CONTEXT/ETOS LOCAL: Republica Moldova este cea mai vulnerabilă și expusă țară din Europa Centrală și de Est la propaganda rusă, potrivit studiului „Rezistența față de dezinformare în Europa Centrală și de Est”, realizat în 2018. Acesta a analizat în ce măsură cele 14 state monitorizate sunt vulnerabile în fața propagandei ruse în funcție de trei indicatori: în ce măsură populația este expusă dezinformării și propagandei; măsurile de contracarare din partea statului; vulnerabilitatea în fața războiului digital.

Studiul constată că  în Republica Moldova sunt trei grupuri mari susceptibile de a fi mai manipulate prin intermediul mass-media decât restul populației. Este vorba de minoritățile etnice, vorbitoare de limba rusă, care reprezintă aproape 20% din populație; unii enoriași activi ai Bisericii Ortodoxe din Moldova – care este subordonată canonic Patriarhiei Moscovei și are în rândurile sale prelați care de-a lungul timpului au răspândit narațiuni false identice cu cele provenind din Rusia – și bătrânii, care reprezintă peste 700.000 și al căror nivel de educație media este mai scăzut decât al restului populației.

„Influenţa rusească în Republica Moldova este foarte puternică, fiindcă este exercitată pe diferite căi, inclusiv prin numeroasele instituţii mass-media din Federaţia Rusă care sunt retransmise sau republicate în Moldova, prin noile media şi reţelele de socializare, plus sursele de comunicare şi influenţă ale unor formaţiuni politice şi ale altor grupuri de interese pro-ruse”, potrivit unui alt studiu regional, realizat în 2017.

„Dată fiind prezența informațională puternică a Rusiei, aceasta a reușit să manipuleze în mod sistematic opinia publică și să slăbească coeziunea socială în țară. În mod tradițional, Federația Rusă promovează diferite narațiuni manipulative  legate  de  trecutul  sovietic, implicit ideea că Republica Moldova aparține așa-zisei lumi rusești, Russkii mir. Începând cu anul 2014 - în special, când a fost încheiat Acordul de asociere cu UE -, Rusia a promovat și narațiuni îndreptate împotriva aspirațiilor europene ale Republicii Moldova”, potrivit Analizei și Strategiei de sporire a rezilienței la dezinformare în Republica Moldova, elaborată de unul dintre cele mai cunoscute think-tank-uri de la Chișinău, Institutul pentru Politici și Reforme Europene.

Și  rapoarte interne de monitorizare constatau că posturile TV ruse retransmise în Republica Moldova erau utilizate ca instrumente de propagandă.

În anul 2018 Parlamentul a votat o lege care interzicea difuzarea unor categorii de programe precum știrile, dezbaterile politice și emisiunile militare din state care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră, printre aceste state figurând și Federația Rusă. Prevederile însă au fost anulate în 2020 de o majoritate parlamentară în frunte cu Partidul Socialiștilor, filorus.

Parlamentul a votat o lege similară la 2 iunie, în încercarea de a reduce dezinformarea în contextul războiului din Ucraina.

Serviciul de Informații și Securitate a blocat, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, câteva site-uri care distribuiau știri false, informații care instigă la ură, război sau violență. Este vorba atât de resurse on-line în limba rusă, cât și în română.

„Este nevoie de o intervenție normativă și de instituționalizare a unui mecanism clar de contracarare a dezinformării în spațiul on-line. De asemenea, există o mai mare înțelegere a necesității de a pune accentul pe activitatea de contracarare a dezinformării atunci când afectează securitatea statului”, recomandă  Institutul pentru Politici și Reforme Europene într-un document de politici publice, realizat în decembrie 2022.

În ultima perioadă, presa rusă, politicieni pro-ruși din Republica Moldova, dar și Moscova oficială au criticat autoritățile de la Chișinău pentru că ar face presiuni pe presa de limbă rusă și cea din Rusia

OBIECTIV: Să prezinte guvernarea pro-europeană de la Chișinău drept o dictatură care duce politici anti-ruse. Să arate că Occidentul, prin susținerea și încurajarea unui astfel de regim, nu crede de fapt în libertățile despre care vorbește, pe care le citează doar ca să submineze Rusia. Să victimizeze presa rusă, justificând indirect acțiunile militare și politica externă belicoasă a Rusiei ca fiind necesare pentru a-și apăra așa numitul „spațiu rusesc” (russkii mir).

Realitate: Chișinăul dorește să își protejeze spațiul informațional în condiții de război hibrid

DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Instituirea cenzurii și interzicerea presei ruse reprezintă un subiect promovat intens de propaganda rusă. De fapt, autoritățile de la Chișinău au luat mai multe măsuri, după invazia rusă în Ucraina, împotriva propagandei și dezinformării, care amenință securitatea Republicii Moldova. De altfel, oficiali de la Chișinău au denunțat public, toamna trecută, faptul că Rusia este angrenată într-un război hibrid împotriva Republicii Moldova. Un astfel de război presupune și dezinformare, fake-news și propagandă.

Legea care interzice difuzarea unor categorii de emisiuni la TV se referă la o anumită categorie de state - cele care nu au ratificat Convenția europeană privind televiziunea transfrontalieră. Din punct de vedere legal, măsurile luate în baza acestei legi nu au fost orientate strict împotriva presei din Rusia, așadar nu sunt discriminatorii.

O a doua categorie de masuri vizează spațiul online, unde Serviciul de Informații și Securitate a identificat pagini care răspândesc dezinformări și le-a blocat. SIS a blocat și siteuri în limba română și în rusă, la fel cu Consiliul Audiovizualului a avertizat și a amendat atât posturi de limba română, cât și de limba rusă.

În sfârșit, o a treia categorie de măsuri au fost luate în baza Codului Audiovizual din Republica Moldova.

În decembrie 2022 Comisia pentru Situații Excepționale a decis suspendarea licenței a șase posturi de televiziune care promovau propaganda, dar majoritatea acestora erau afiliate politicianului fugar Ilan Șor, implicat în finanțarea unor proteste anti-guvernamentale care au fost descrise ca parte a unui efort de destabilizare a Republicii Moldova, obiectiv urmărit și de Federația Rusă; de altfel, Moscova ar fi trimis în Moldova bani și ofițeri FSB, care au lucrat cu Partidul Șor în vederea atingerii acestui obiectiv.  

Decizia a fost luată „în scopul protejării spațiului informațional național și prevenirii riscului de dezinformare prin răspândirea informațiilor false sau a tentativelor de manipulare a opiniei publice” și s-a bazat pe „multiplele constatări din rapoartele de monitorizare ale Consiliului Audiovizualului privind încălcările Codului Serviciilor Media Audiovizuale al Republicii Moldova, implicit aplicarea sancțiunilor pentru lipsa unei informării corecte în reflectarea evenimentelor naționale, dar și a războiului din Ucraina”.

Instaurarea dictaturii în Republica Moldova este o altă narațiune a propagandei ruse care se referă în aceiași termeni la întreaga lume occidentală pentru a sugera că în Rusia este o democrație autentică. Totuși, rapoartele internaționale arată că în pofida faptului că se află într-o zonă de război și că pe parcursul anului trecut a fost în stare de urgență, nivelul democrației în Republica Moldova a crescut.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 69 din 167 de state în indicele democrației pentru anul 2022, publicat la începutul lunii februarie de compania britanică de cercetare și analize Economist Intelligence Unit. Indicele democrației în Republica Moldova în anul 2022 a fost de 6,23 de puncte, în creștere ușoară față de anul precedent; de asemenea, țara a obținut cel mai mare număr de puncte din ultimii șapte ani.

„În ceea ce privește criteriile politice, Moldova dispune de o bază solidă care îi permite să realizeze stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților”, constata și Comisia Europeană în avizul său la cererea de aderare a Republicii Moldova la UE, acceptată în iunie 2022.

SÂMBURE DE ADEVĂR: Autoritățile de la Chișinău au lansat în ultimii ani, dar în special în 2022 în contextul războiului din Ucraina, mai multe acțiuni menite să combată dezinformarea și propaganda, în special din partea Federației Ruse, în condițiile în care toate studiile și rapoartele arată o vulnerabilitate sporită a spațiului informațional autohton în fața acestor fenomene.