La 24 februarie, 2022, Rusia invada Ucraina la scară largă și declanșa cel mai mare război din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial. Era, de fapt, o intensificare a unui conflict declanșat cu opt ani mai devreme, când Rusia capturase și anexase Crimeea și inițiase, prin așa-numiții omuleți verzi și „separatiști” conduși de „foști” agenți ai serviciilor de informații ale Moscovei.
Războiul durează de doi ani. 730 de zile, fiecare cu istoria și tragediile sale, de la cele mari, care au făcut înconjurul lumii cu ajutorul presei – vreun succes sau vreo înfrângere pe front, masacrul de la Bucea, bombardarea teatrului din Mariupol și a gării din Kramatorsk – până la cele care s-au petrecut departe de ochii lumii, în atâtea case ucrainene, dar și rusești: acel moment în care au aflat că unul de-al lor a fost ucis.
Am ales, pentru a puncta acești doi ani de război și a vedea cum a evoluat situația în mare, trei dintre cele 730 de zile scurse de la atacul la scară largă al Rusiei. Data este aceeași: 24 februarie. Anii sunt 2022, 2023 și 2024.
24 februarie 2022. Exodul fricii și valul de patriotism. Promisiunile lui Zelenski privind rezistența armatei
Mulți ucraineni s-au trezit la ora 5 dimineața de la bubuituri și explozii. La Moscova, Vladimir Putin anunța la televizor declanșarea unei „operațiuni militare speciale”, eufemism de care Kremlinul se agață și în prezent.
Imediat s-a declanșat panica. Oamenii au început să golească farmaciile și magazinele, la benzinării s-au format cozi kilometrice, mii de mașini s-au îndreptat spre vămile din vestul Ucrainei. Sute de mii de oameni – în zilele, săptămânile și lunile care au venit aveau să devină milioane – fugeau, disperați din calea războiului.
Conducerea armatei încerca din răsputeri să-i liniștească pe civili, tot repetând că Ucraina nu va capitula și va lupta pentru a învinge inamicul. Mesajul a ajuns la mulți ucraineni. Mii de bărbați s-au îndeptat, la primele ore ale dimineții, spre centrele de mobilizare pentru a se înscrie în armată. Exodul fricii era dublat de un val de patriotism.
Propaganda rusă a intrat în acțiune chiar de la început și le povestea rusofonilor din Ucraina că Putin a decis să-i salveze de „regimul nazist” al lui Volodimir Zelenski. Cuvintele „demilitarizare” și „denazificare” erau cele mai des amintite în narațiunile presei de la Moscova. Occidentul a denunțat invazia și i-a promis Kievului sprijinul necesar pentru apărare.
Chiar din acea primă zi de război, președintele Volodimir Zelenski a devenit principalul comunicator al Ucrainei. A apărut într-un tricou de culoare kaki, care avea să devină de atunci brandul său. El i-a convins pe ucraineni că trebuie să reziste și le-a dat propriul său exemplu, spunând că nu va părăsi Kievul și alege să fie alături de națiunea sa atacată brutal de Federația Rusă.
A fost prima zi-coșmar a acestui război. După ea a venit prima noapte de bombardamente și sirene, prima noapte a oamenilor care se ascundeau în beciuri, adăposturi, sub poduri sau în metrou.
24 februarie 2023. Ucrainenii au ieșit din cea mai grea iarnă din istorie și speră la victorie
Iarna 2022 – 2023 a fost una dintre cele mai grele ierni din istoria statului ucrainean. Rusia a bombardat infrastructura energetică pentru a descuraja rezistența civililor și a militarilor. Ucrainenii, însă, au ales să stea în întuneric, dar fără de Rusia și Putin.
Propaganda Moscovei distribuia articole și emisiuni care justificau invazia, afirmând că „operațiunea specială” reprezintă o acțiune preventivă pentru a salva Rusia de o invazie NATO. Rușii făceau eforturi și pentru a explica recentele înfrângeri pe care le suferiseră în Harkov și Herson, dar și inabilitatea lor de a avansa în locuri ca Bahmutul, în ciuda faptului că trimiseseră în luptă un număr impresionant de luptători (militari sau mercenari, printre aceștia din urmă numărându-se mulți pușcăriași care luptau pentru grupul Wagner), aruncați împotriva pozițiilor ucrainene în valuri, fără a ține cont de pierderi.
Ucrainenii au întâmpinat cu optimism prima comemorare a războiului la scară largă. După succesul contraofensivelor din toamnă, exista o mare speranță, constatată sociologic, că armata Kievului va reuși să elibereze tot mai multe teritorii și va ajunge în Crimeea. Pe rețelele de socializare erau distribuite bancuri despre o cameră de hotel rezervată într-un oraș din peninsula anexată de Rusia pe numele șefului armatei ucrainene Valeri Zalujnîi. În ciuda distrugerilor mari și a pierderilor de vieți omenești, societatea credea în victorie.
Unele sondaje arătau că ucrainenii nu vor renunța să lupte chiar și în cazul unui atac nuclear. „Ştim că 2023 va fi anul victoriei noastre”, a spus Zelenski în timpul discursului său din acea zi. Președintele continua să-i încurajeze pe ucraineni, promițându-le o contraofensivă de succes, care va fi posibilă cu sprijinul Occidentului. La un an de război presa de la Kiev și politicienii prezentau victoriile simbolice obținute: eliberarea unor localități, slăbirea Rusiei, menținerea funcționalității infrastructurii energetice în ciuda bombardamentelor, solidaritatea comunității internaționale cu poporul ucrainean.
24 februarie 2024. Rusia în ofensivă. Oboseală de război în Ucraina. Sprijinul occidental, amenințat de disputele politice din super-anul electoral
Oboseala de război a devenit cronică în Ucraina după eșecul așteptatei contraofensive din vara anului 2023. A scăzut treptat și numărul de doritori să se înscrie în armată, iar cei care luptă pe front au nevoie de rotație. Elaborând o nouă legislație în domeniul mobilizării, Kievul încearcă să încurajeze implicarea și rezistența civililor, dar și să solicite un mai mare sprijin de la Occidentul care intră într-un super an electoral.
Ucraina – mai bine zis sprijinul pentru Ucraina – este o temă de campanie, iar unii politicieni, în general filoruși sau din zona populist-naționalistă vorbesc despre oprirea acestui sprijin. Deja, ajutorul american, care a fost, de departe, cel mai consistent primit de Ucraina până acum, e blocat din cauza disputelor politice, iar lipsa de muniție și echipamente militare se resimte tot mai tare pe front.
Populația Occidentului resimte și ea oboseala de război. Un studiu desfășurat în 12 state UE arată că doar 10 la sută dintre europeni mai cred în victoria Ucrainei, în timp ce în succesul Rusiei cred 20 la sută.
Cu ajutorul unor campanii de dezinformare, Moscova încearcă să găsească noi fisuri în solidaritatea occidentală cu Ucraina, pregătindu-se de un război de lungă durată. Cea de a doua comemorare a începutului războiului din Ucraina a scos în prim plan nemulțumirea unor fermieri din UE care blochează punctele de trecere a frontierei.
Propaganda rusă se laudă cu „eliberarea” localității Avdiivka și spune că „victoria asupra neonazismului” este foarte aproape. Sunt reluate tot mai multe narațiuni false abandonate în 2022 despre „demilitarizare” sau despre dispariția statului ucrainean din vina Occidentului.
După ce, în locul lui Valeri Zalujnîi, la conducerea armatei ucrainene a fost numit Oleksandr Sirski, un apropiat al lui Zelenski, măsurile nepopulare care trebuie luate pentru a pregăti țara de un război de lungă durată ar putea să lovească în imaginea pozitivă a liderului de la Kiev.
În ciuda oboselii cronice de război a civililor și a militarilor, societatea ucraineană nu își dorește o pace cu orice preț, nu acceptă cedări teritoriale. Ucrainenii înțeleg că un armistițiu cu Rusia va însemna doar o pauză, atât în războiul pe care ei îl poartă pentru ca statul lor să își păstreze independența și identitatea, cât și în războiul mai larg al lui Putin cu lumea liberă.
Vezi pe Veridica și Video: Doi ani de război în Ucraina
De la Kiev la Avdiivka. Reperele războiului din Ucraina
ARHIVELE VERIDICA: 24 februarie 2022, prima zi a războiului din Ucraina
