
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Alegeri prezidenţiale 2024: falsuri, dezinformări şi manipulări
Nimic nu părea să prevestească dramatismul alegerilor prezidenţiale din România anului 2024. Şi nu pentru că ar fi fost un scrutin cu final previzibil. Aşa cum s-au obişnuit în ultimele decenii, mulţi dintre alegătorii decişi să se prezinte la urne se pregăteau să voteze „răul cel mai mic”. Majoritatea sondajelor de opinie indicau o victorie relativ facilă a candidatului social-democrat, urmând ca în 24 noiembrie să aflăm adversarul acestuia din turul al doilea. Rezultatele primului tur au contrazis toate previziunile, producând un şoc pe plan intern şi alertând străinătatea. Victoria candidatului independent Călin Georgescu, considerat pro-rus, a şocat presa străină şi a alertat cabinetele occidentale, îngrijorate de posibilitatea îndepărtării României de parcursul euro-atlantic construit cu migală timp de 35 de ani. Publicaţii precum CNN şi The New York Times au mers până la a spune că România traversează cea mai gravă criză de după căderea comunismului. Decizia controversată a Curţii Constituţionale de a cere renumărarea voturilor, comentată ironic de către Vladimir Putin, nu a făcut decât să sporească neliniştea şi să nască scenarii dintre cele mai sumbre. Alegerile legislative din 1 decembrie nu au risipit temerile, consemnând intrarea în Parlament a trei formaţiuni de extremă dreapta, care au adunat o treime din voturi. Pe acest fundal, în 2 decembrie, un cont din reţeaua X purtând numele lui Alexandr Dughin – principalul ideolog al Kremlinului – publică o postare în limba engleză care susţine că, în curând, „România va deveni parte a Rusiei”. Purtătorul de cuvânt al ministerului român de Externe, care a sancţionat prompt postarea cu o scurtă replică pe platforma X, spune că respectivul cont este folosit de mai mulţi ani ca instrument de dezinformare şi propagandă rusească. Deşi nu se poate proba dacă Dughin controlează direct conţinutul postărilor de pe contul care-i poartă numele, există o mare asemănare între mesajul de pe X şi comentariul ideologului lui Putin de după primul tur al prezidenţialelor din România.
Alexandr Dughin:
Dacă, prin voia lui Dumnezeu, acest candidat patriot, Călin Georgescu, va câştiga, Moldova nu va mai avea de ales. Dacă se îndreaptă spre România, va ajunge mai aproape de un bloc aliat cu noi. Aceste rezultate sunt foarte importante şi neaşteptate. Toată lumea credea că va câştiga un naţionalist român clasic, mai puţin favorabil Rusiei. Dar a câştigat cineva neutru, fără simpatii sau antipatii faţă de Rusia, un reprezentant autentic al poporului român, tradiţional, ortodox, conservator.
Aprecierea exprimată de Alexandr Dughin pentru candidatul prezidenţial din România pare să fie răspunsul ideologului rus la laudele pe care, la rândul său, Georgescu i le aducea într-o emisiune de televiziune din 2015, la un an după invadarea Crimeei, apropiatului lui Vladimir Putin.
Călin Georgescu:
„Categoric, îl cunosc pe Alexandr Dughin, care este un tip, într-adevăr, foarte bine structurat intelectual (…) Faptul că eu îl cunosc şi că m-am întâlnit cu el… Da, dar de-aici până la poveşti de genul acesta… Sigur, ele ţin de miturile şi prejudecăţile din această ţară, care continuă, şi de forma retrogradă în care sunt prezentate de unii şi de alţii.”
Pentru a contrazice imaginea de susţinător al Kremlinului a lui Călin Georgescu, creată de propriile declaraţii, adepţii candidatului prezidenţial s-au străduit să-l prezinte pe acesta ca fiind favoritul în alegeri al preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump. Iar cel mai potrivit mijloc a fost răspândirea anunţului prezenţei în România a proaspăt desemnatului şef al Departamentului american al Sănătăţii, Robert F. Kennedy jr, la lansarea ediţiei în limba română a cărţii antivaccinistului american despre pandemia de Coronavirus, prefaţată de Călin Georgescu. Numai că mult trâmbiţata vizită iminentă a membrului viitoarei echipe guvernamentale a lui Trump s-a dovedit o ştire falsă.
Andrei Muraru, ambasadorul României la Washington:
Informaţia este falsă, nu există nicio susţinere oficială din partea americană pentru candidatul Călin Georgescu. Echipa preşedintelui Trump, pe care noi am contactat-o, a negat că vreun oficial american al viitoarei administraţii ar călători în România în perioada următoare pentru a participa la evenimente alături de candidatul Călin Georgescu. Cu alte cuvinte, informaţia este falsă, a fost o manipulare de manual.”
Speculaţiile privind sprijinul lui Donald Trump pentru candidatul Călin Georgescu au fost contrazise şi de Adrian Zuckerman, fost ambasador american în România. Zuckerman a declarat că i s-ar părea foarte ciudat ca echipa lui Trump să se implice în alegerile din România, în condiţiile în care „America este cu NATO şi cu Europa, nu este cu China, nu este cu Rusia.” El a dat de înţeles că Statele Unite nu pot ignora acuzaţiile „foarte grave” de „antisemitism şi sprijin pentru legionari” aduse prezidenţiabilului român. De altfel, acuzaţiile de antisemitism la adresa aspirantului la funcţia de preşedinte au ieşit din nou la iveală după ce în presă a apărut informaţia unei convorbiri telefonice între Călin Georgescu şi Amichai Chikli, ministrul israelian pentru Diaspora, în care finalistul prezidenţialelor a promis că a doua zi după câştigarea alegerilor îl va invita pe premierul Benyamin Netanyahu la Bucureşti, în ciuda mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internaţională, şi va muta ambasada României de la Tel Aviv la Ierusalim. Cotidianul israelian Haaretz îl citează pe Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, care s-a declarat indignat că un oficial israelian a avut un dialog cu politicianul român care – citez – „l-a lăudat în mod deschis şi repetat pe liderul Gărzii de Fier fasciste şi antisemite, precum şi pe dictatorul Ion Antonescu, ambii implicaţi în pogromuri şi uciderea în masă a evreilor români”. Ioanid l-a acuzat pe ministrul israelian de interferenţă în alegerile din ţară, şi a declarat că gestul lui Chikli afectează relaţia strânsă dintre România şi Israel.
Conturi false pe numele victimei violurilor în serie din Franţa
Mai mulţi infractori cibernetici au considerat că procesul cutremurător intentat de franţuzoaica Gisele Pelicot soţului ei, pe care îl acuză că a supus-o ani de zile la violuri în serie ale unor bărbaţi pe care îi recruta personal, poate fi o sursă de câştiguri substanţiale. Ei au creat mai multe conturi şi pagini web false, cu pretenţia că acestea ar aparţine femeii în vârstă de 72 de ani, devenită în Franţa un simbol al luptei împotriva abuzurilor sexuale. Deşi doamna Pelicot a declarat public că nu deţine niciun cont pe reţelele de socializare şi că doreşte să-şi protejeze viaţa privată, profilurile contrafăcute în reţeaua X sau pe Instagram au ajuns să aibă zeci de mii de urmăritori, convinşi de autenticitatea acestora. Postările, majoritatea sugerând acţiuni de solidaritate cu victima violurilor, pretindeau că îi aparţin adevăratei Gisele Pelicot.
În plus, un site purtând numele femeii distribuia articole despre procesul în curs la Avignon, pare să fi fost creat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale, în condiţiile în care niciuna dintre fotografii nu o reprezintă pe adevărata Gisele. Creatorul acestuia a fost depistat în India şi a recunoscut că a folosit site-ul fictiv pentru a-şi spori veniturile.
Catedrala Notre-Dame, restaurată ca templu satanic?
Catedrala Notre-Dame și-a redeschis porțile pentru public, la aproape cinci ani de la incendiul devastator din aprilie 2019. La sfârşitul lunii trecute, mai multe conturi cunoscute ca fiind de extremă dreapta sau pro-ruse au publicat postări cu milioane de vizualizări în care susţin că restauratorii unuia dintre edificiile emblematice din capitala Franţei ar fi inclus simboluri francmasonice sau satanice, inexistente înaintea dezastrului. Ei dau ca exemple cerul înstelat al bolților și pardoseala în şah a lăcaşului. Specialiştii în istoria artei şi în domeniul patrimoniului francez spun însă că afirmaţiile sunt fără temei şi că aceste elemente au fost reproduse identic cu forma lor originală. De pildă, un utilizator amator de teorii ale conspiraţiei pretinde că dalele maronii şi bej au fost înlocuite cu dale albe şi negre, un simbol francmasonic consacrat, semnificând binele şi răul.
În realitate, desenul alb-negru al pardoselii datează din 1760, când a fost introdus la solicitarea clerului, sub domnia lui Ludovic al XV-lea. Asemănător, bolta înstelată albastră despre care un utilizator pro-rus înregistrat sub numele de „Camille Moscow” susţine că ar fi „un simbol omniprezent al lojilor masonice” este de fapt un heruvim amplasat la Notre Dame între 1728 şi 1729. O fotografie realizată înaintea incendiului dovedeşte că elementul arhitectural contestat nu a fost adăugat în timpul restaurării.