Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Jocurile Kremlinului: punctele de presiune pe care Moscova le va apăsa în Republica Moldova la parlamentare

MoldovaPro-rusi
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   'Immortal Regiment' action at the Eternity Memorial Complex during celebrations to mark the 76th anniversary of Victory Day in Chisinau, Moldova, 09 May 2021.

Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republicii Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”. 

Un altfel de discurs l-am putut auzi și din partea șefului Mariei Zaharova, Serghei Lavrov, dar și din partea șefului spionajului extern rusesc(SVR), Serghei Narîșkin, nu demult, în toamna anului trecut, la alegerile prezidențiale ce au avut loc în Republic Moldova. 

Cu toate protestele și acuzațiile sale, chiar Rusia este cea care pare să se amestece mai mult în procesul politic de la Chișinău.  Vom analiza, așadar, pe rând o parte din imixtiunile și acțiunile Rusiei în acest sens în Republica Moldova. 

Moscova se bazează pe mai multe puncte de presiune pe care le accesează periodic, în funcție de interese, în Republica Moldova. De obicei, acest lucru se întâmplă fie în preajma alegerilor, fie atunci când dorește să inflameze o situație. 

Cele mai importante sunt UTA Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, în special în rândul populației rusofone, dar și forțele politice favorabile Moscovei de la Chișinău. Prin acest triunghi Chișinău-Comrat-Tiraspol, Moscova își desfășoară o bună parte din acțiunile de influență în Republica Moldova. 

Alianțe pe stânga

Deși în ultima decadă au fost dușmani de moarte, Moscova a reușit să-i aducă la un loc pe socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii conduși de Vladimir Voronin. Cu toate că ar fi părut o relație ireconciliabilă la prima vedere, cei doi și-au dat mâna și au format BECS (Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor), înscris oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău în cursa pentru alegerile parlamentare.

Nașul de cununie a acestei alianțe a fost deputatului comunist rus Taisaev Kazbek care a zburat discret la Chișinău  pentru a o oficializa. Kazbek este cel care se ocupă din partea comuniștilor ruși de spațiul ex-sovietic și este o prezență constantă a Moscovei fie la eventuale negocieri, fie ca observator la alegeri, fie ca un element de coagulare a anumitor forțe proruse din Republica Moldova. 

Igor Dodon este într-o degringoladă, după ce a pierdut alegerile prezidențiale. Un scor slab la aceste parlamentare i-ar putea fi fatal la cârma PSRM, astfel că alianța cu comuniștii este mai mult o încercare disperată a sa de a aduna cât mai multe voturi de pe stânga. Paradoxal, cel care l-a adus în politica mare l-ar putea îngropa acum printr-un scor prost care, cel mai probabil nu va mai fi tolerat în PSRM. 

După negocieri rapide, Voronin a reușit nu numai să ia poziții fruntașe pe listele PSRM, dar și să obțină avantaje importante în teritoriu pentru comuniștii săi. Dodon a încercat să arunce o fumigenă că stânga se unește, dar în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa din prisma intereselor divergente atât politice, cât și de afaceri ale liderilor partidelor de pe zona de stânga. 

Un lucru este cert și anume că Moscova va folosi acest bloc care a reluat mesajele geopolitice de demonizare a Vestului și cele de genul „nu ne vindem țara străinilor”. Ținta predilectă este Maia Sandu, văzută în continuare ca locomotiva de imagine a PAS în perspectiva alegerilor parlamentare.

Retorica anti-UE și anti-NATO, în lipsa unor programe de dezvoltare a țării, va ține capul de afiș al mesajelor din campanie, iar Moscova va ține isonul unor astfel de slogane, cum de altfel a și făcut-o, așa cum spuneam, MAE rus. 

„După alegerile parlamentare, partidele de dreapta, împreună cu președintele Maia Sandu, intenționează să majoreze vârsta de pensionare (pentru acest lucru insistă FMI), să lichideze raioanele și satele mici (o asemenea reformă a fost elaborată deja în perioada alianțelor pentru integrare europeană), să distrugă totalmente producătorii autohtoni (trebuie curățată calea pentru mărfurile de import), să dea Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale statului sub controlul extern al curatorilor din Occident”, a scris Dodon pe 15 mai pe pagina sa de Facebook. 

Așadar, se anunță o campanie furibundă de fake news și propagandă, lucru pe care Moscova îl mânuiește foarte bine și în care se implică specialiști, așa cum au făcut la alegerile prezidențiale pierdute de Dodon în toamna anului trecut. Rusia deține o puternică mașină de propagandă pe care o va folosi din plin împotriva reprezentanților partidelor de dreapta de factură pro-europeană. 

Voturile de peste Nistru

Un al doilea pilon pe care Rusia se bazează fie pentru a aduna voturi, fie pentru a destabiliza Chișinăul, este regiunea separatistă transnistreană. De la alegerile parlamentare din februarie 2019, atunci când Igor Dodon și oligarhii acum fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au plătit masiv pentru voturile transnistrenilor, cifrele oficiale arată că această masă de votanți pro-ruși poate fi activată cu ajutorul banilor.

La prezidențialele din toamnă, candidatul proeuropean Maia Sandu a obținut în jur de 14,20%, în timp ce Dodon a luat 85,80% din voturi din voturile transnistrenilor. Au votat atunci peste 31.000 de persoane din regiune, aduse organizat cu autobuze sau mașinile personale. Nu mai puțin de 42 de secții au fost deschise pentru transnistreni, de altfel un record până atunci. În economia totală a votului, cele ale transnistrenilor reprezintă circa 3%, iar transpuse în mandate de parlamentar - trei din cele 101 puse în joc.

Transnistria are un potențial și mai mare de vot, având pe hârtie circa 250.000 de cetățeni cu drept de vot. Depinde acum de ce înțelegeri vor face liderii de stânga din Moldova și, bineînțeles, de implicarea Moscovei pe lângă oligarhii locali transnistreni ce dețin holding-ul Sheriff – Viktor Gușan și Ylia Kazmalîi – pentru a mobiliza din nou electoratul majoritar prorus din regiunea transnistreană.

De altfel, socialiștii au și spus clar că trecerea votanților transnistreni peste Nistru nu va mai fi obstrucționată ca la alegerile prezidențiale, atunci când opoziția pro-europeană a făcut acest lucru.

„Cetățenii care locuiesc peste Nistru cu act de identitate al Republicii Moldova nu se deosebesc cu nimic de cetățenii cu pașaport moldovenesc dar care se află, de exemplu, în Portugalia. Această atitudine discriminatorie față de cetățeni, care poate fi numită chiar fascistă, divizează oamenii în buni sau răi. Dar cine sunt judecătorii? Cine le-a permis să judece care cetățean este alegător corect și invers? Aici ei (deputații PAS - n.red.) au mai trecut de o linie roșie, pentru care într-un stat puternic aveau să răspundă în fața legii. Din păcate, suntem un stat slab”, a spus, pe 11 mai, secretarul executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea, la postul rusesc de televiziune „Primul în Moldova”.

Implicarea în proporții cât mai mari a Transnistriei în viața politică de la Chișinău a fost un deziderat permanent al Rusiei, exprimat și prin planul Kozak din 2003. Chiar dacă acesta a eșuat la momentul respectiv, el nu a fost abandonat niciodată de Moscova.

Găgăuzia, bastion al intereselor rusești

Din acest plan extins al Federației Ruse face parte și UTA Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă și rusofilă din cadrul Republicii Moldova . În seria #Kremlinovici a RISE Moldova se arată clar din „arhiva Cernov” a „departamentului moldovenesc” din cadrul Kremlinului că Rusia coordonează la vârf viața politică de la Comrat. Responsabilii ruși scriu unele discursuri, instrucțiuni și slogane care sunt apoi îndreptate împotriva Occidentului, inclusiv a României, dar și a politicienilor locali. 

Semnele că Rusia aliniază sloganele de la Chișinău și Comrat pentru aceste alegeri parlamentare au devenit evidente. Aici se vântură în special sperietoarea unei uniri a Republicii Moldova cu România, fapt care – spun autorii dezinformării – ar duce la persecutarea populației rusofone.

Astfel, politicianul local din Găgăuzia, Victor Petrov, care a anunțat pe 11 mai, într-o conferință ținută la Chișinău, formarea Platformei publice „Uniunea Populară” cu partide politice pro-moldovenești, susține că în Republica Moldova „va începe o nouă etapă de românizare totală și, urmând exemplul Ucrainei, se pune în aplicare un plan de curățare a tot ceea ce privește identitatea națională și„ lumea rusă ”, fapt ce ar putea conduce la „consecințe imprevizibile, conflicte civile și haos total”.

„Sub masca cuvintelor și sloganurilor despre importanța „integrării europene” și „valorilor europene”, suntem conduși în mod sistematic în România, unde ne vom dovedi cu toții oameni „de rangul doi” și, așa cum a spus un diplomat român, „posesorii moldovenismului primitiv”, a declarat Victor Petrov.

El mai susține că „politicienii români caută să preia puterea completă în țară”. 

„Noul președinte al Moldovei vorbește deja deschis despre importanța unirii forțelor cu România și a parteneriatului cu NATO, susținând retragerea forțelor ruse de menținere a păcii”, a mai spus Petrov.

De altfel, în UTA Găgăuzia mai există în prezent și o miză locală în perspectiva unor alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, ce ar fi trebuit să aibă loc deja în aprilie-mai, dar care au fost amânate, cel mai probabil, până după alegeri parlamentare pe țară din 11 iulie.  

Pe lângă forțele politice proruse de la Chișinău, apoi Transnistria, Găgăuzia va reprezenta cel de-al treilea punct de presiune major pe care Rusia îl va apăsa în cadrul acestor alegeri parlamentare. Apropierea ideologică, dar și captivitatea mediatică în care sunt ținute cele două regiuni majoritar rosofone, vor face din acestea platforme de acțiune și amestec al Rusiei în acest scrutin parlamentar.

Chiar dacă ele nu au rol decisiv, atât voturile din Transnistria, cât și cele din UTA Găgăuzia, care vor fi date în marea lor majoritate forțelor proruse, vor conta în economia finală. Cum se anunță o luptă strânsă cu un final imprevizibil, orice vot contează, iar Rusia va încearca să folosească din plin dezbinarea internă din Republica Moldova pe motive geopolitice pentru a influența rezultatul acestor alegeri în favoarea forțelor care îi sunt loiale și sistemului cleptocratic ce se menține în Moldova de circa trei decade. 

Tags: Republica Moldova, Rusia, Maia Sandu, Igor Dodon, Transnistria

Alte articole
Turcia: metanarațiunea naționalistă și narațiuni false care derivă din aceasta

Turcia: metanarațiunea naționalistă și narațiuni false care derivă din aceasta

Supremația statului turc – și, mai recent, a regimului Erdoğan – în fața cetățenilor este justificată cu ajutorul unor teorii ale conspirației în cheie naționalistă.

Megaproiectele Turciei și influența în creștere a Chinei la Bosfor

Megaproiectele Turciei și influența în creștere a Chinei la Bosfor

Aflată sub conducerea partidului conservator AKP din noiembrie 2002, Turcia s-a angrenat în numeroase proiecte de dezvoltare la începutul anilor 2010, prezentate în mod obsesiv publicului ca semne ale creșterii puterii regionale a Turciei. Lăsând deoparte faptul că au un impact nimicitor asupra mediului înconjurător, ele riscă să devină pe termen lung „găuri negre” care vor absorbi neîncetat banii contribuabililor timp de generații întregi.

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

Republica Moldova, la o nouă cotitură: Bătălia celor trei președinți

La șapte luni de la un scrutin prezidențial complicat, Republica Moldova este din nou în plină campanie electorală. De data aceasta este vorba de alegeri parlamentare anticipate, dar contextul, actorii și mizele au rămas aproximativ aceleași. Principala bătălie se dă în continuare între Partidul Acțiune și Solidaritate, de centru-dreapta și pro-occidental, apropiat președintelui Maia Sandu, și Partidul Socialiștilor, de centru-stânga și pro-rus, condus de fostul președinte, Igor Dodon.

Timp de citire: 8 min
  • Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republicii Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
  • Cu toate protestele și acuzațiile sale, chiar Rusia este cea care pare să se amestece mai mult în procesul politic de la Chișinău. Moscova se bazează pe mai multe puncte de presiune pe care le accesează periodic, în funcție de interese, în Republica Moldova. Cele mai importante sunt UTA Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, în special în rândul populației rusofone, dar și forțele politice favorabile Moscovei de la Chișinău. Prin acest triunghi Chișinău-Comrat-Tiraspol, Moscova își desfășoară o bună parte din acțiunile de influență în Republica Moldova.
  • Chiar dacă ele nu au rol decisiv, atât voturile din Transnistria, cât și cele din UTA Găgăuzia, care vor fi date în marea lor majoritate forțelor proruse, vor conta în economia finală. Cum se anunță o luptă strânsă cu un final imprevizibil, orice vot contează, iar Rusia va încearca să folosească din plin dezbinarea internă din Republica Moldova pe motive geopolitice pentru a influența rezultatul acestor alegeri în favoarea forțelor care îi sunt loiale și sistemului cleptocratic ce se menține în Moldova de circa trei decade.
Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*
Toată ura din lume: Armenia vs. Azerbaidjan*

Când două state se urăsc și planifică răzbunări și atacuri, ceea ce rămâne în urmă sunt orașe și sate distruse, sute, dacă nu mii de oameni morți și răniți și foarte, foarte mulți refugiați care trebuie să își ia viața de la zero.

Horia Sârghi
Horia Sârghi
29 Nov 2021
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești

Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.

Marian Voicu
Marian Voicu
11 Nov 2021
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică

Parteneriatul strategic dintre România și SUA va intra într-o nouă etapă, după semnarea de joia trecută a unui acord foarte important între compania de stat Nuclearelectrica și NuScale Power din SUA privind amplasarea în România a reactoarelor nucleare modulare, denumite pe scurt SMR, ce vor oferi accesul la o nouă sursă de energie nepoluantă.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Nov 2021
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei

Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
08 Oct 2021