Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Jocurile Kremlinului: punctele de presiune pe care Moscova le va apăsa în Republica Moldova la parlamentare

MoldovaPro-rusi
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   'Immortal Regiment' action at the Eternity Memorial Complex during celebrations to mark the 76th anniversary of Victory Day in Chisinau, Moldova, 09 May 2021.

Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republicii Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”. 

Un altfel de discurs l-am putut auzi și din partea șefului Mariei Zaharova, Serghei Lavrov, dar și din partea șefului spionajului extern rusesc(SVR), Serghei Narîșkin, nu demult, în toamna anului trecut, la alegerile prezidențiale ce au avut loc în Republic Moldova. 

Cu toate protestele și acuzațiile sale, chiar Rusia este cea care pare să se amestece mai mult în procesul politic de la Chișinău.  Vom analiza, așadar, pe rând o parte din imixtiunile și acțiunile Rusiei în acest sens în Republica Moldova. 

Moscova se bazează pe mai multe puncte de presiune pe care le accesează periodic, în funcție de interese, în Republica Moldova. De obicei, acest lucru se întâmplă fie în preajma alegerilor, fie atunci când dorește să inflameze o situație. 

Cele mai importante sunt UTA Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, în special în rândul populației rusofone, dar și forțele politice favorabile Moscovei de la Chișinău. Prin acest triunghi Chișinău-Comrat-Tiraspol, Moscova își desfășoară o bună parte din acțiunile de influență în Republica Moldova. 

Alianțe pe stânga

Deși în ultima decadă au fost dușmani de moarte, Moscova a reușit să-i aducă la un loc pe socialiștii lui Igor Dodon și comuniștii conduși de Vladimir Voronin. Cu toate că ar fi părut o relație ireconciliabilă la prima vedere, cei doi și-au dat mâna și au format BECS (Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor), înscris oficial de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău în cursa pentru alegerile parlamentare.

Nașul de cununie a acestei alianțe a fost deputatului comunist rus Taisaev Kazbek care a zburat discret la Chișinău  pentru a o oficializa. Kazbek este cel care se ocupă din partea comuniștilor ruși de spațiul ex-sovietic și este o prezență constantă a Moscovei fie la eventuale negocieri, fie ca observator la alegeri, fie ca un element de coagulare a anumitor forțe proruse din Republica Moldova. 

Igor Dodon este într-o degringoladă, după ce a pierdut alegerile prezidențiale. Un scor slab la aceste parlamentare i-ar putea fi fatal la cârma PSRM, astfel că alianța cu comuniștii este mai mult o încercare disperată a sa de a aduna cât mai multe voturi de pe stânga. Paradoxal, cel care l-a adus în politica mare l-ar putea îngropa acum printr-un scor prost care, cel mai probabil nu va mai fi tolerat în PSRM. 

După negocieri rapide, Voronin a reușit nu numai să ia poziții fruntașe pe listele PSRM, dar și să obțină avantaje importante în teritoriu pentru comuniștii săi. Dodon a încercat să arunce o fumigenă că stânga se unește, dar în realitate, lucrurile nu stau tocmai așa din prisma intereselor divergente atât politice, cât și de afaceri ale liderilor partidelor de pe zona de stânga. 

Un lucru este cert și anume că Moscova va folosi acest bloc care a reluat mesajele geopolitice de demonizare a Vestului și cele de genul „nu ne vindem țara străinilor”. Ținta predilectă este Maia Sandu, văzută în continuare ca locomotiva de imagine a PAS în perspectiva alegerilor parlamentare.

Retorica anti-UE și anti-NATO, în lipsa unor programe de dezvoltare a țării, va ține capul de afiș al mesajelor din campanie, iar Moscova va ține isonul unor astfel de slogane, cum de altfel a și făcut-o, așa cum spuneam, MAE rus. 

„După alegerile parlamentare, partidele de dreapta, împreună cu președintele Maia Sandu, intenționează să majoreze vârsta de pensionare (pentru acest lucru insistă FMI), să lichideze raioanele și satele mici (o asemenea reformă a fost elaborată deja în perioada alianțelor pentru integrare europeană), să distrugă totalmente producătorii autohtoni (trebuie curățată calea pentru mărfurile de import), să dea Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale statului sub controlul extern al curatorilor din Occident”, a scris Dodon pe 15 mai pe pagina sa de Facebook. 

Așadar, se anunță o campanie furibundă de fake news și propagandă, lucru pe care Moscova îl mânuiește foarte bine și în care se implică specialiști, așa cum au făcut la alegerile prezidențiale pierdute de Dodon în toamna anului trecut. Rusia deține o puternică mașină de propagandă pe care o va folosi din plin împotriva reprezentanților partidelor de dreapta de factură pro-europeană. 

Voturile de peste Nistru

Un al doilea pilon pe care Rusia se bazează fie pentru a aduna voturi, fie pentru a destabiliza Chișinăul, este regiunea separatistă transnistreană. De la alegerile parlamentare din februarie 2019, atunci când Igor Dodon și oligarhii acum fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor au plătit masiv pentru voturile transnistrenilor, cifrele oficiale arată că această masă de votanți pro-ruși poate fi activată cu ajutorul banilor.

La prezidențialele din toamnă, candidatul proeuropean Maia Sandu a obținut în jur de 14,20%, în timp ce Dodon a luat 85,80% din voturi din voturile transnistrenilor. Au votat atunci peste 31.000 de persoane din regiune, aduse organizat cu autobuze sau mașinile personale. Nu mai puțin de 42 de secții au fost deschise pentru transnistreni, de altfel un record până atunci. În economia totală a votului, cele ale transnistrenilor reprezintă circa 3%, iar transpuse în mandate de parlamentar - trei din cele 101 puse în joc.

Transnistria are un potențial și mai mare de vot, având pe hârtie circa 250.000 de cetățeni cu drept de vot. Depinde acum de ce înțelegeri vor face liderii de stânga din Moldova și, bineînțeles, de implicarea Moscovei pe lângă oligarhii locali transnistreni ce dețin holding-ul Sheriff – Viktor Gușan și Ylia Kazmalîi – pentru a mobiliza din nou electoratul majoritar prorus din regiunea transnistreană.

De altfel, socialiștii au și spus clar că trecerea votanților transnistreni peste Nistru nu va mai fi obstrucționată ca la alegerile prezidențiale, atunci când opoziția pro-europeană a făcut acest lucru.

„Cetățenii care locuiesc peste Nistru cu act de identitate al Republicii Moldova nu se deosebesc cu nimic de cetățenii cu pașaport moldovenesc dar care se află, de exemplu, în Portugalia. Această atitudine discriminatorie față de cetățeni, care poate fi numită chiar fascistă, divizează oamenii în buni sau răi. Dar cine sunt judecătorii? Cine le-a permis să judece care cetățean este alegător corect și invers? Aici ei (deputații PAS - n.red.) au mai trecut de o linie roșie, pentru care într-un stat puternic aveau să răspundă în fața legii. Din păcate, suntem un stat slab”, a spus, pe 11 mai, secretarul executiv al PSRM, Vlad Bătrîncea, la postul rusesc de televiziune „Primul în Moldova”.

Implicarea în proporții cât mai mari a Transnistriei în viața politică de la Chișinău a fost un deziderat permanent al Rusiei, exprimat și prin planul Kozak din 2003. Chiar dacă acesta a eșuat la momentul respectiv, el nu a fost abandonat niciodată de Moscova.

Găgăuzia, bastion al intereselor rusești

Din acest plan extins al Federației Ruse face parte și UTA Găgăuzia, regiune autonomă rusofonă și rusofilă din cadrul Republicii Moldova . În seria #Kremlinovici a RISE Moldova se arată clar din „arhiva Cernov” a „departamentului moldovenesc” din cadrul Kremlinului că Rusia coordonează la vârf viața politică de la Comrat. Responsabilii ruși scriu unele discursuri, instrucțiuni și slogane care sunt apoi îndreptate împotriva Occidentului, inclusiv a României, dar și a politicienilor locali. 

Semnele că Rusia aliniază sloganele de la Chișinău și Comrat pentru aceste alegeri parlamentare au devenit evidente. Aici se vântură în special sperietoarea unei uniri a Republicii Moldova cu România, fapt care – spun autorii dezinformării – ar duce la persecutarea populației rusofone.

Astfel, politicianul local din Găgăuzia, Victor Petrov, care a anunțat pe 11 mai, într-o conferință ținută la Chișinău, formarea Platformei publice „Uniunea Populară” cu partide politice pro-moldovenești, susține că în Republica Moldova „va începe o nouă etapă de românizare totală și, urmând exemplul Ucrainei, se pune în aplicare un plan de curățare a tot ceea ce privește identitatea națională și„ lumea rusă ”, fapt ce ar putea conduce la „consecințe imprevizibile, conflicte civile și haos total”.

„Sub masca cuvintelor și sloganurilor despre importanța „integrării europene” și „valorilor europene”, suntem conduși în mod sistematic în România, unde ne vom dovedi cu toții oameni „de rangul doi” și, așa cum a spus un diplomat român, „posesorii moldovenismului primitiv”, a declarat Victor Petrov.

El mai susține că „politicienii români caută să preia puterea completă în țară”. 

„Noul președinte al Moldovei vorbește deja deschis despre importanța unirii forțelor cu România și a parteneriatului cu NATO, susținând retragerea forțelor ruse de menținere a păcii”, a mai spus Petrov.

De altfel, în UTA Găgăuzia mai există în prezent și o miză locală în perspectiva unor alegeri pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, ce ar fi trebuit să aibă loc deja în aprilie-mai, dar care au fost amânate, cel mai probabil, până după alegeri parlamentare pe țară din 11 iulie.  

Pe lângă forțele politice proruse de la Chișinău, apoi Transnistria, Găgăuzia va reprezenta cel de-al treilea punct de presiune major pe care Rusia îl va apăsa în cadrul acestor alegeri parlamentare. Apropierea ideologică, dar și captivitatea mediatică în care sunt ținute cele două regiuni majoritar rosofone, vor face din acestea platforme de acțiune și amestec al Rusiei în acest scrutin parlamentar.

Chiar dacă ele nu au rol decisiv, atât voturile din Transnistria, cât și cele din UTA Găgăuzia, care vor fi date în marea lor majoritate forțelor proruse, vor conta în economia finală. Cum se anunță o luptă strânsă cu un final imprevizibil, orice vot contează, iar Rusia va încearca să folosească din plin dezbinarea internă din Republica Moldova pe motive geopolitice pentru a influența rezultatul acestor alegeri în favoarea forțelor care îi sunt loiale și sistemului cleptocratic ce se menține în Moldova de circa trei decade. 

Tags: Republica Moldova, Rusia, Maia Sandu, Igor Dodon, Transnistria

Alte articole
Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Alegerile din 11 iulie în Bulgaria – capăt de drum pentru Borissov

Duminica aceasta Bulgaria va organiza al doilea scrutin de alegeri, după ce prima rundă de alegeri din aprilie s-a încheiat fără un rezultat clar. Partidul aflat atunci la guvernare, GERB, a înregistrat atunci o scădere, iar opoziția a ajuns să domine Parlamentul. Alegerile au fost convocate după ce partidele nu au ajuns la un consens în vederea  formării unei coaliții de guvernare. Viitorul Parlament pare că va fi la fel de fragmentat ca cel care a dus la alegerile anticipate. Așadar, orice este posibil. Un singur lucru este însă cert: fostul premier Boiko Borissov, care a condus țara o lungă perioadă de timp, nu se va mai întoarce la putere.

Deși e funcțional, gazoductul Iași – Chișinău pare să aibă mai degrabă un rol decorativ decât unul practic

Deși e funcțional, gazoductul Iași – Chișinău pare să aibă mai degrabă un rol decorativ decât unul practic

Gazoductul ar fi trebuit să reprezinte un prim pas către reducerea dependenței de gazele rusești. Cât timp însă prețul la Gazprom rămâne mai mic decât pe piețele europene, gazoductul e doar decorativ.

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

Republica Moldova și un joc de soft power à la russe

Eșecul filo-rusului Igor Dodon în alegerile prezidențiale din Republica Moldova nu pare să fi produs o supărare foarte mare la Kremlin: în loc să fie mustrat, ofițerul însărcinat cu dosarul moldovenesc (și asistarea lui Dodon în campania electorală) a fost promovat, la începutul lui martie. La prima vedere, promovarea pare să fie legată de o rotire de cadre, însă ea se înscrie într-o reorganizare mai amplă a departamentelor care se ocupă de spațiul ex-sovietic și de regiunile separatiste sprijinite de Moscova.

Timp de citire: 8 min
  • Rusia remarca prin vocea diplomației sale că UE și SUA s-ar amesteca în alegerile parlamentare de la Chișinău, programate pentru 11 iulie. Purtătoarea de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, spunea pe 13 mai că „este regretabil amestecul în creştere din partea SUA şi a ţărilor UE în procesele politice interne ale Republicii Moldova, ceea ce noi condamnăm cu fermitate”.
  • Cu toate protestele și acuzațiile sale, chiar Rusia este cea care pare să se amestece mai mult în procesul politic de la Chișinău. Moscova se bazează pe mai multe puncte de presiune pe care le accesează periodic, în funcție de interese, în Republica Moldova. Cele mai importante sunt UTA Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, în special în rândul populației rusofone, dar și forțele politice favorabile Moscovei de la Chișinău. Prin acest triunghi Chișinău-Comrat-Tiraspol, Moscova își desfășoară o bună parte din acțiunile de influență în Republica Moldova.
  • Chiar dacă ele nu au rol decisiv, atât voturile din Transnistria, cât și cele din UTA Găgăuzia, care vor fi date în marea lor majoritate forțelor proruse, vor conta în economia finală. Cum se anunță o luptă strânsă cu un final imprevizibil, orice vot contează, iar Rusia va încearca să folosească din plin dezbinarea internă din Republica Moldova pe motive geopolitice pentru a influența rezultatul acestor alegeri în favoarea forțelor care îi sunt loiale și sistemului cleptocratic ce se menține în Moldova de circa trei decade.
„Laboratoarele secrete” în spațiul ex-sovietic - una din principalele teme de dezinformări și falsuri
„Laboratoarele secrete” în spațiul ex-sovietic - una din principalele teme de dezinformări și falsuri

Georgia, Armenia și Republica Moldova sunt trei foste state sovietice care au moștenit multe asemănări de la fosta URSS - de la probleme economice, la cele teritoriale care au provocat și conflicte militare. O altă caracteristică comună este valul de fake-uri și știri false care apar periodic în legătură cu activitățile laboratoarelor biologice sau presupusa existență a laboratoarelor biologice finanțate de SUA.

Cornel Ciobanu
Cornel Ciobanu
24 Dec 2021
Republica Moldova – România și problema „vițelului blând care suge de la două vaci”
Republica Moldova – România și problema „vițelului blând care suge de la două vaci”

Relația dintre Republica Moldova și România a fost descrisă drept una privilegiată și se vorbește și despre un parteneriat strategic, însă de multe ori de-a lungul ultimelor decenii au fost mai vizibile eforturile și deschiderea Bucureștiului, chiar și în momente în care acesta a fost tratat cu ostilitate de un Chișinău care a basculat constant între „vectorul estic” și cel vestic.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
21 Dec 2021
Cum devin prietenii dușmani: Georgia vs. Abhazia și Osetia de Sud*
Cum devin prietenii dușmani: Georgia vs. Abhazia și Osetia de Sud*

În capătul celălalt al Mării Negre se află Georgia. Pentru oamenii de acolo, „preocupări” înseamnă o nouă invazie rusească, granițe care se schimbă de la o săptămână la alta sau familii care au fost expulzate din casele lor.

Horia Sârghi
Horia Sârghi
17 Dec 2021
Cum s-au văzut la Cernăuți Revoluția din România și mișcarea de renaștere națională din Basarabia
Cum s-au văzut la Cernăuți Revoluția din România și mișcarea de renaștere națională din Basarabia

Revoluția română din decembrie 1989, dar și mișcarea de renaștere națională din Republica Moldova, au fost urmărite cu sufletul la gură de românii din Bucovina, aflată în componența Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Multe din speranțele aduse de prăbușirea comunismului s-au năruit însă în fața noilor realități geopolitice.

Marin Gherman
Marin Gherman
17 Dec 2021