
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Propagandiştii Kremlinului acuză Occidentul de moartea lui Navalnîi
tass.com / 16 feb. 2024; youtube.com/russianmediamonitor / 19, 22 feb. 2024; facebook.com/cozminhoreagusa / 16 feb. 2024; youtube.com/@navalny.ru / 26 feb. 2024; nytimes.com / 26 feb. 2024
Moartea neaşteptată a lui Alexei Navalnîi într-o închisoare rusească de dincolo de Cercul Polar a fost urmată de critici aspre cvasi-unanime ale oficialilor occidentali la adresa Kremlinului, indicat fără echivoc ca fiind responsabil pentru dispariţia principalului opozant al lui lui Vladimir Putin. Principalele argumente au fost adversitatea binecunoscută a preşedintelui Vladimir Putin faţă de Navalnîi, dar mai ales lunga, bogata şi documentata istorie a eliminării fizice a disidenţilor politici în era Putin. Primul răspuns la poziţiile ocidentale a venit într-o postare de pe canalul Telegram a Mariei Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe. Zaharova a afirmat că, prin acuzaţiile „pripite” şi „predictibile” lansate la adresa Rusiei fără să aştepte verdictul specialiştilor în medicină legală, statele NATO de fapt se „autoincriminează”. O poziţie similară a exprimat şi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, care a refuzat să precizeze dacă preşedintele rus va superviza personal investigarea morţii subite a lui Navalnîi. A urmat un contraatac concertat al principalilor propagandişti ai Kremlinului. Invitată în emisiunea duminicală a lui Vladimir Soloviov de la televiziunea stat Rossia 1, Margarita Simonian, redactor şef al Russia Today, nu a ezitat să învinovăţescă Occidentul, prezentându-l ca fiind singurul beneficiar al morţii lui Navalnîi:
„În legătură cu acest deces (al lui Navalnîi – n.n.), încerc să dau dovadă de toată smerenia şi respectul creştinesc de care sunt în stare, mă străduiesc să fiu plină de compasiune. Îmi este greu.(…) Momentul în care s-a produs ridică mari semne de întrebare. Este evident că Rusia şi guvernul rus nu câştigă nimic din povestea asta. Numai asta ne mai lipsea! Dar pentru ei (occidentalii – n.n.), sincronizarea este perfectă! Se apropie alegerile. Sprijinul pentru preşedinte nostru este dincolo de limite! Acum are susţinere în lumea întreagă ca urmare a interviului (cu Tucker Carlson – n.n.), care a avut un număr inimaginabil de vizionări! Iar asta schimbă atitudinea oamenilor! Cine sunt aceşti oameni? Sunt alegătorii! Celor aflaţi la putere în acele ţări nu le pasă de valorile umanităţii, de libertate, justiţie şi toate celelalte, dar le pasă de votanţii lor pentru că ar putea să-şi piardă poziţiile. Atitudinea s-a schimbat şi trebuie să ne întrebăm cui îi foloseşte? Ei vor să prezinte o imagine sângeroasă a regimului! La două ore după vestea morţii soţului, soţia iese la rampă complet machiată! Fetele ştiu despre ce vorbesc, chiar dacă rimelul nu curgea… Zâmbea în timp ce vorbea la conferinţa de presă! Asta îmi spune, mie cel puţin, că femeia asta nu şi-a iubit soţul, dar e îndrăgostită de putere şi de conferinţele de presă!
Pe un ton mult mai vehement, Vladimir Soloviov a reluat în programul său radiofonic teza implicării Occidentului în moartea lui Alexei Navalnîi şi a ameninţat-o pe văduva acestuia că va avea aceeaşi soartă ca soţul ei:
„Occidentul este singurul beneficiar al morţii lui! Aici nu mai interesa Nedorit şi uitat – dispărut cu totul! Ei trebuie să reînvie interesul, să stârnească povestea, să deturneze efectul fantastic pe care l-a avut interviul acordat de conducătorul ţării noastre lui Tucker Carlson. Ei trebuie să distragă atenţia de la orice. (…) Ştim că atunci când vorbeşti de morţi trebuie fie să-i vorbeşti de bine, fie să spui adevărul. Adevărul e simplu: a fost un nazist! (…) A participat activ la acţiuni infracţionale menite să submineze ordinea noastră constituţională şi să distrugă ţara noastră. (…) A creat o sectă totalitară. Este evident, dacă priveşti ce s-a întâmplat. O sectă totalitară care i-a spălat pe creier pe bieţii tineri. Această sectă reprezintă baza ideală de selecţie pentru recrutare de către serviciile de informaţii ale Ucrainei. Membrii acestei secte trimit bani şi colectează donaţii pentru formaţiunile militare naziste ucrainene, numite din nu ştiu ce motiv Armata Ucrainei. (…) Dar cetăţeana (Iulia) Navalnaia de ce nu e pe listă? Din ce motive nu apare pe listă? (…) Deja a spus şi a făcut destule ca să fie trimisă la închisoare. Legile noastre trebuie să fie aceleaşi pentru toţi! Aşa cum a demonstrat însăşi experienţa cu Navalnîi, nici o formă de presiune nu va schimba nimic. L-au convins să se întoarcă în Rusia, deşi toată lumea ştia că are un dosar penal şi va fi închis. Nu exista altă cale. Aceeaşi soartă o aşteaptă şi pe Navalnaia! Dacă vine în Rusia, va ajunge după gratii!”
Teoria implicării occidentale în asasinarea lui Alexei Navalnîi şi-a găsit susţinători şi propovăduitori şi în România. Fostul politician Cozmin Guşă a preluat o parte din argumentele propagandiştilor Kremlinulu şi a confecţionat o fantasmagorică teorie a conspiraţiei în care servicii secrete din Vest ar fi organizat o „operaţiune sub steag fals” pe care au atribuit-o lui Vladimir Putin, aflat pe culmea popularităţii după interviul cu Tucker Carlson. Trecând peste faptul că interviul menţionat a fost descris internaţional şi la unison drept un produs de propagandă deplorabil din punct de vedere jurnalistic, co-fondatorul aşa-numitului Club Român de Presă evită să explice cum ar fi putut acţiona agenţii secreţi occidentali într-o închisoare rusească de maximă securitate, situată dincolo de Cercul Polar. Între timp, o informaţie greu de verificat din surse independente a complicat şi mai mult contextul morţii lui Alexei Navalnîi. În 26 februarie, Maria Pevcic - o aliată a opozantului rus aflată în Germania - a afirmat că moartea lui Navalnîi a survenit în ajunul eliberării acestuia printr-un schimb de prizonieri negociat cu Moscova, interesată să-l recupereze pe agentul FSB Vadim Krasikov. Condamnat pe viaţă în Germania pentru asasinarea unui rebel cecen, Krasnikov a fost lăudat de Putin în recentul interviu acordat lui Tucker Carlson ca fiind „animat de sentimente patriotice”. Doi cetăţeni americani deţinuţi în Rusia, nenominalizaţi de Pevcic, ar fi fost şi ei parte a înţelegerii. Un oficial occidental citat de The New York Times îi identifică pe aceştia ca fiind Evan Gherşcovici, reporter la The Wall Street Journal, şi Paul Whelan, responsabilul cu securitatea al unei companii, fost puşcaş marin. Potrivit spuselor lui Pevcic, Vladimir Putin nu s-a putut împăca cu eliberarea principalului său adversar politic, hotărându-se să-l lichideze. Maria Pevcic nu a putut explica de ce preşedintele rus nu a ales calea mai simplă a excluderii lui Navalnîi de pe lista schimbului de prizonieri invocat. Autorităţile germane au refuzat să comenteze subiectul, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că nu are cunoştinţă despre un astfel de aranjament. O altă declaraţie speculată de apărătorii inocenţei lui Putin în cazul Navalnîi îi aparţine lui Chiril Budanov, şeful serviciului ucrainean de informaţii militare, care în 25 februarie le-a spus jurnaliştilor că date „mai mult sau mai puţin confirmate” arată că moartea opozantului rus ar fi fost cauzată de un cheag de sânge. O ipoteză care dacă s-ar adeveri nu ar exonera de responsabilitate serviciile medicale din închisoarea rusescă, dar ar demonta definitiv teoria implicării Occidentului în lichidarea lui Alexei Navalnîi.
Alexei Navalnîi - falsuri şi dezinformări postume
factuel.afp.com / 19 feb. 2024; politico.com / 20 feb. 2024; reuters.com / 20 feb. 2024; theguardian.com / 21 feb. 2024
Învinovăţirea Occidentului pentru moartea lui Navalnîi cei mai proeminenţi propagandişti ai Kremlinului a fost dublată pe reţelele de socializare de o campanie de discreditare a celui care a fost principalul adversar politic al lui Putin.Unii utilizatori l-au acuzat postum pe cel dispărut că ar fi fost neonazist. În sprijinul afirmaţiei a fost distribuită pe platforma X, fostă Twitter, o fotografie în care un bărbat cu chipul disidentului, fără cămaşă şi având tatuată pe piept imaginea lui Hitler, execută salutul nazist într-un grup de protestatari. Folosind căutarea inversă, jurnaliştii Agenţiei France Presse au descoperit că imaginea circulă pe internet cel puţin din 2012, când a fost publicată pe un forum rusesc. Rezultatele evidenţiate într-o căutare asociată cu motorul Google Lens dau însă adevărata dimensiune a falsului: în imagini apare un personaj cu aceleaşi tatuaje, aflat în acelaşi loc şi înconjurat de aceleaşi personaje, dar cu un alt chip şi cu craniul ras. Continuînd pe această pistă, jurnaliştii au dat de urma fotografiei originale, în care bărbatul cu capul ras salută după tipicul nazist într-o poziţie şi într-un un décor similare celor din fotografia analizată. Imaginea a fost publicată în 4 noiembrie 2011 pe un blog rusesc, cu menţiunea că ilustrează „marşuri ruseşti”. Suprapunerea fotografiei originale cu cea distribuită recent pe platforma X de suporterii lui Putin probează că în cea de a doua chipul lui Alexei Navalnîi a fost adăugat digital. În 17 februarie, internautul care a distribuit falsul a recunoscut că este vorba de un trucaj, dar insistă că Navalnîi ar fi împărtăşit aceeaşi ideologie cu neonazistul din fotografia folosită ca suport al falsului. Între timp, Iulia Navalnaia a promis că va continua lupta soţului ei împotriva lui Vladimir Putin. Şi-a deschis un cont pe reţeaua X şi i-a chemat pe susţinătorii celui dispărut să i se alăture. În 20 februarie, la o zi după ce apelul a generat o explozie a numărului de urmăritori, a avut surpiza să-şi vadă contul suspendat pe motiv că ar fi încălcat regulile platformei de socializare. Valul de critici la adresa reţelei lui Elon Musk a adus în scurt timp redeschiderea contului, cu scuze din partea companiei pentru o presupusă eroare tehnică şi un angajament public de revizuire a procedurilor. Anterior suspendării, X restricţionase vizibilitatea mesajelor postate de văduva lui Navalnîi, în aşa fel încât acestea nu apăreau în fluxul oricărui utilizator. Pentru Donald Trump, moartea lui Alexei Navalnîi într-o închisoare din zona arctică rusească a fost un bun prilej de ieşire la rampă şi victimizare. Renumit şi criticat pentru relaţia sa mai mult decât cordială cu Vladimir Putin – relaţie minuţios documentată jurnalistic de-a lungul vremii -, fostul preşedinte al Statelor Unite a folosit un interviu acordat televiziunii favorite Fox News pentru a asemăna propriile probleme pe care le are cu justiţia americană cu persecuţia politică îndurată de Navalnîi în Rusia. Chiar şi aşa, Trump a evitat în timpul interviului orice referire la Vladimir Putin.
Tentativa deepfake de asasinare a preşedintelui Franţei
observers.france24.com / 14 feb. 2024; euronews.com / 20 feb. 2024
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, avea programată o vizită în Ucraina în 14 februarie. Cu o zi înainte, pe reţelele de socializare a apărut un fragment cu un anunţ şocant atribuit jurnalului de ştiri al canalului de televiziune France 24:
„Președintele francez Emmanuel Macron a fost nevoit să-și anuleze vizita în Ucraina în urma unei posibile ameninţări la adresa vieţii sale. Potrivit unei surse apropiate Consiliului Național de Informații, această tentativă a fost oprită de serviciile secrete franceze, care au reușit să intercepteze corespondența și mesajele participanților la un potenţial atac.”
În ciuda aparenţelor convingătoare (imaginea lui Julien Franciulli, un prezentator binecunoscut cu o voce inconfundabilă, decorul şi însemnele grafice consacrate ale televiziunii franceze), secvenţa distribuită pe reţeaua de socializare X este un produs deepfake, realizat cu ajutorul Inteligenţei Artificiale. Există câteva detalii care demonstrează că videoclipul este contrafăcut. De pildă, mișcarea buzelor prezentatorului nu este perfect sincronizată cu cuvintele rostite în videoclip. Intonația vocii este puțin neobișnuită şi pare robotică, iar unele formulări sunt oarecum stângace și nu corespund modului în care sunt prezentate ştirile. În ciuda acestor imperfecţiuni, falsul videoclip a adunat milioane de vizualizări în special pe platforma X, fostă Twitter. A circulat însă şi pe Vkontakte, echivalentul Facebook din Rusia, precum şi pe canalele Telegram pro-ruse. De aici a fost preluată de presa rusă controlată de stat, aşa cum este cotidianul Izvestia, specializat în răspândirea dezinformărilor despre invazia Rusiei în Ucraina, sau ediţia franceză a publicaţiei Pravda, aflată pe lista neagră a serviciului francez de protecţie informatică. Promovarea online a mistificării digitale a luat amploare după ce fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a ironizat într-o postare pe reţeaua X anularea vizitei lui Macron la Kiev şi amânarea acesteia pentru jumătatea lunii martie, fără să menţioneze însă clipul contrafăcut. Între timp, preşedinţii Emmanuel Macron şi Volodimir Zelensky au semnat în 16 februarie, la Paris, un acord bilateral de securitate. Potrivit documentului, Franţa se angajează să acorde în acest an Ucrainei un ajutor de 3 miliarde de euro.
Imagini din Republica Moldova, pledoarie pentru ajutor umanitar din Gaza
thequint.com / 16 feb. 2024; euronews.com / 14 feb. 2024
Autorităţile israeliene au reuşit, fără voie, să sugereze o nefericită comparaţie între refugiaţii ucraineni din calea invadatorilor ruşi şi refugiaţii palestinieni din Gaza. Într-un videoclip oficial care vrea să dezmintă acuzaţiile că ar bloca ajutorul umanitar pentru cei peste un milion de civili palestinieni dislocaţi apare la un moment dat imaginea unei tabere de corturi amenajată impecabil pentru primirea refugiaţilor. Clipul a fost promovat pe conturile oficiale ale Israelului la ONU, pe cel al ambasadei din Statele Unite şi al Consulatului israelian din Chicago. Numai că, oricât de convingătoare, secvenţa respectivă nu are nici o legătură cu războiul dintre lsrael şi Hamas început acum mai bine de patru luni în Fâşia Gaza. Jurnaliştii platformei de ştiri The Quint au analizat filmarea cadru cu cadru şi au descoperit că imaginile există pe site-ul iStockphoto, o arhivă de imagini disponibile contra cost, cu descrierea „tabără pentru refugiaţi din Ucraina amenajată pe teritoriul Republicii Moldova”. Data menţionată a încărcării este 21 martie 2022. Un clip similar a fost găsit şi pe site-ul băncii de imagini Shutterstock. În plus, o fotografie a aceleiaşi tabere de refugiaţi, uşor identificabilă, se regăseşte pe site-ul oficial al misiunii Republicii Moldova la Fondul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Mulţi utilizatori ai platformelor online au criticat aspru clipul israelian, considerându-l un instrument de propagandă lipsit de onestitate. Ca răspuns, autorităţile israeliene au publicat pe contul oficial un mesaj în care recunosc că au folosit forografia din Republica Moldova fără să precizeze că rolul acesteia era strict ilustrativ. Canalul Euronews observă că clipul israelian, care a fost şters de pe toate platformele, a atras atenţia opiniei publice în condiţiile în care a fost publicat cu câteva zile înainte ca Organizaţia Naţiunilor Unite să avertizeze că locuitorii din Gaza supravieţuiesc sub ameninţarea foametei, iar zeci de civili israelieni au organizat pichete pentru a bloca intrarea vehiculelor cu ajutor umanitar în Gaza.