Nr. 20: „Denazificarea” unei maternități și dezinformări cu arme de distrugere în masă

Nr. 20: „Denazificarea” unei maternități și dezinformări cu arme de distrugere în masă
© EPA-EFE/HARISH TYAGI   |   O persoană își verifică mobilul în timp ce se încarcă informații despre cum pot fi combătute știrile false, New Delhi, India, 02 Mai 2019

Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.

„Voluntari” pro-ruşi vs „mercenari” pro-ucraineni  

tass.com / 6 mar. 2022, bbc.com / 12 mar. 2022

Dubla măsură folosită în situaţii similare sau comparabile de către propaganda pro-Kremlin este binecunoscută. Războiul din Ucraina scoate însă la iveală o nouă probă de ipocrizie. La o săptămână după începerea invaziei, purtătorul de cuvânt al  ministerului rus al Apărării avertiza că miile de occidentali care au ales să lupte de partea ucraineană, pe care i-a numit „mercenari”, nu vor beneficia de protecţia conferită de dreptul umanitar internaţional şi nu vor căpăta statutul de prizonieri de război. Igor Konaşenko a ameninţat că, în cel mai bun caz, luptătorii străini capturaţi în Ucraina vor fi judecaţi ca criminali. Zece zile mai târziu, în şedinţa Consiliului de Securitate al Rusiei, Vladimir Putin invita practic cetăţenii străini să se alăture intervenţiei armatei ruse în Ucraina ca voluntari. În aceeaşi şedinţă, ministrul rus al Apărării a estimat la 16.000 numărul voluntarilor din Orientul Mijlociu dispuşi să se înroleze în tabăra Moscovei. Potrivit oficialilor americani citaţi de BBC, între aceştia s-ar afla mulţi sirieni cu experienţă în lupta de gherilă urbană.

Fals site de demontare a falsurilor 

dw.com / 9 mar. 2022

Propaganda rusească nu înseamnă doar mistificări grosolane, ci poate îmbrăca şi forme sofisticate. Deutsche Welle a descoperit că un site denumit „War on fakes” / „Război falsurilor” distribuie informaţii false atribuite presei ucrainene pentru a răspândi dezinformările Kremlinului. Jurnaliştilor le-a atras atenţia că site-ul, înfiinţat în 1 martie, publică analize în engleză, franceză, spaniolă, arabă şi chineză, dar nu şi în limba rusă, ceea ce arată că vizează o  audienţă internaţională.  Versiunea originală în rusă, ca şi contul Telegram asociat sunt ceva mai vechi. Contul Telegram a fost deschis în 23 februarie, cu o zi înaintea începerii invaziei, şi are peste 625.000 de abonaţi şi mai bine de  30 de milioane de vizualizări zilnic. Atât varianta în engleză cât şi cea în rusă sunt promovate intens pe reţelele sociale de publicaţii propagandistice ca Russia Today, ca şi de ambasadele Rusiei, precum cea din Paris. Trucul folosit de operatorii site-ului presupune demontarea ştirilor false, inclusiv a celor promovate de partea ucraineană, după care, pe fundalul verificării, sunt introduse elementele de propagandă. Jurnaliştii germani nu au reuşit să afle cine  se află în spatele site-ului „War on fakes”, dar spun că apariţia bruscă şi dezvoltarea sa rapidă a acestuia, corelate cu susţinerea masivă de care se bucură din partea presei pro-Kremlin ridică semne de întrebare asupra originii şi influenţei acestuia...

Fantezia nucleară, armă de dezinformare în masă

euvsdisinfo.eu / 10 mar. 2022

De la dezinformarea rusească privind arsenalul biologic ucrainean la cea privind iminenţa producerii bombei atomice de către Kiev nu a fost decât un pas. La zece zile de la începerea invaziei ţării vecine, agenţia rusă de presă TASS evoca iminenţa fabricării de către Ucraina a unui dispozitiv exploziv bazat pe plutoniul extras în secret din combustibil nuclear uzat. Ştirea era preluată de Russia Today şi agenţia Ria, care plusa, afirmând că plutoniul ar fi fost transferat din Statele Unite. Mai mult, publicaţiile pro-Kremlin au susţinut insistent că Ucraina a distrus sau a ascuns o parte din documentele legate de dezvoltarea armelor nucleare. Russia Today şi Vzglead  au lansat teoria potrivit căreia încleştarea armată de la centrala Nucleară Zaporojie ar fi fost determinată de documentele secrete depozitate acolo. Fantezia nucleară a Moscovei a mers însă şi mai departe, unele publicaţii afirmând că Ucraina este deja pregătită să recurgă la arme nucleare. Lenta, Gazeta, Tsargrad, Regnum şi Sputnik, cărora li s-au alăturat conturile ministerului rus de Externe şi cel al ambasadei Rusiei de la Madrid, au promovat scenariul în care Serviciul de Securitate Ucrainean, ajutat de militanţi ai batalionului Azov, plănuieşte o acţiune provocatoare de contaminare radioactivă în regiunea Harkov. Cotidianul Pravda a adăugat diversiunii propriul scenariu, sugerând nici mai mult nici mai puţin decât implicarea nucleară a NATO, care ar folosi Ucraina pe post de „cal troian” pentru un atac atomic asupra Rusiei.

„Denazificarea” unei maternităţi ucrainene

news.un.org / 11 mar. 2022, reuters.com / 10 mar. 2022, france24.com / 10 mar. 2022

În 11 martie, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului îşi exprima îngrijorarea faţă de creşterea numărului victimelor civile în războiul din Ucraina şi avertiza Rusia că atacurile deliberate asupra populaţiei necombatante intră în categoria crimelor de război. Răspunsurile oficialilor de la Moscova la acuzaţiile de încălcare repetată - şi dovedită - a angajamentului de a evita ţintele civile oscilează, în funcţie de sursă, între dezminţiri agresive, explicaţii ambigue şi argumente mincinoase. Este cazul bombardării maternităţii din Mariupol în 9 martie, atac soldat cu trei morţi, între care un copil. Chestionat despre incident, portavocea Kremlinului, Dmitri Peskov a declarat sec că armata rusă nu vizează obiective civile. O zi mai târziu, ministrul rus al Apărării nega categoric prezenţa avioanelor ruseşti în regiune şi vorbea de „o provocare ucraineană”. Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe a mers mai departe, calificând ştirea drept fake news şi o formă de „terorism informaţional”. Serghei Lavrov a venit cu o versiune total diferită: potrivit şefului diplomaţiei ruse, clădirea maternităţii – din care medicii şi pacienţii ar fi fost evacuaţi cu zile în urmă – ar fi fost ocupată de forţe ultraradicale ucrainene.             Aceeaşi explicaţie a fost preluată de ambasadorul rus la Londra, care a distribuit pe Twitter imaginea unei femei gravide în spitalul bombardat peste care a aplicat inscripţia „fals”. La solicitarea premierului britanic Boris Johnson, postarea a fost eliminată pentru încălcarea regulilor comunităţii. Cu câteva zile înainte, la Paris, întrebat într-o emisiune de televiziune cine bombardează civilii în Ucraina, purtătorul de cuvânt al ambasadei ruse a răspuns zâmbind că responsabilitatea aparţine batalioanelor naziste ucrainene.

Falsul pretext al armelor biologice ucrainene

bbc.com / 12 mar. 2022

Unul dintre pretextele recent invocate de Moscova pentru războiul din Ucraina - pe care propaganda rusă se încăpăţânează să-l numească „operaţiune specială” – este pericolul presupuselor arme biologice proiectate în 30 de laboratoare ucrainene, cu sprijin financiar şi tehnic de la Washington. Jurnaliştii de la BBC News au verificat dacă există probe care să susţină acuzaţiile aduse de Kremlin şi amplificate de China, inclusiv în reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU de săptămâna trecută.       O primă constatare este că laboratoarele din Ucraina, unele susţinute logistic – ca şi cele din alte ţări - de Statele Unite, Uniunea Europeană şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, servesc la studiul agenţilor patogeni şi al microorganismelor în scopul prevenirii bolilor. Caracterul „secret” al acestora proclamat de Rusia este contrazis, de pildă, de datele detaliate publicate pe site-ul ambasadei americane la Kiev. După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Statele Unite au lansat un „Program de reducere a ameninţărilor biologice” în noile state moştenitoare ale arsenalului biochimic al fostei URSS. Din 2005, Departamentul american al Apărării colaborează cu Ministerul ucrainean al Sănătăţii pentru combaterea apariţiei şi răspândirii celor mai periculoase boli infecţioase. Altfel spus, menirea laboratoarelor ucrainene este de a proteja populaţia de  atacuri biologice, nu de a produce astfel de arme. O altă teorie lansată de Moscova – cea privind distrugerea intempestivă de către ucraineni a agenţilor patogeni din laboratoare pentru a ascunde dovada unei activităţi interzise de convenţiile internaţionale – este demontată de explicaţiile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.Experţii OMS au recomandat Ucrainei să distrugă agenţii patogeni de mare risc pentru a evita răspândirea lor în rândul populaţiei în condiţiile nesiguranţei provocate de agresiunea militară a Rusiei. Pe de altă parte, Statele Unite au avertizat că povestea armelor biologice ucrainene ar putea fi o diversiune pentru a masca intenţia Rusiei de a folosi astfel de arme în războiul pe care l-a provocat.

(Horia Grușcă)

Timp citire: 6 min